Toader revine cu dezvăluiri: unde s-au redactat, de fapt, ordonanțele pentru modificarea Codurilor Penale

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a promis dezvăluiri după ce a fost îndepărtat din funcție. Și începe să le prezinte pe Facebook, vorbind despre „epopeea «neavizării» Codurilor penale!”.

Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, spune că nu se poate vorbi de avizarea celor două proiecte de OUG pentru că ele au fost redactate…în altă parte. Cu alte cuvinte, fostul ministru susține că nu a fost inițiator al modificărilor, ci le-a primit pe birou pentru a le aviza.

A refuzat, spune Tudorel Toader, pentru că ele nu justificau urgența. Mai mult, motivele invocate erau false.

Cum arată Cazinoul din Constanța după renovare. Imagini spectaculoase cu bijuteria arhitectonică de la malul mării

Fiica lui Mircea Diaconu, ADEVĂRUL despre moartea lui: ”Nu a murit de cancer la colon!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Unde au fost redactate proiectele de OUG pe care Toader a refuzat să-și pună semnătura

Tudorel Toader a postat pe Facebook o lungă istorie a celor două proiecte de OUG.

„Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgenţă pentru adoptarea unei OUG; nu constituite urgenţă nici voinţa adoptării unor soluţii legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale; reducerea fracţiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiţionată; dezincriminarea unor infracţiuni”.

Fostul ministrul a prezentat istoria inițiativelor.

„(…) în aprilie 2017, am transmis o scrisoare către sistemul judiciar, către Facultăţile de Drept, către toţi participanţii la activitatea de înfăptuire a justiţiei, pentru a formula eventuale propuneri de modificare a celor patru Coduri /penal, civil, procedură penală şi procedură civilă/care să fie puse în dezbatere publică, formulând o eventuală propunere de lege ferenda”.

Până să fie formulate toate propunerile, în octombrie 2017 a fost înfiinţată, la Parlament, o comisie specială comună pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei.

„În fapt: Cele două iniţiative legislative au ajuns la Comisia specială. Faţă de forma iniţiată de MJ, comisia specială a adăugat multe alte soluţii legislative, reformulând cele două proiecte de lege, care au fost adoptate într-un scurt interval de timp. Ajunse la promulgare, cele două proiecte de lege au fost criticate sub aspecte de neconstituţionalitate şi trimise la CCR pentru a efectua controlul a priori (înainte de promulgare)”.

Proiectele de OUG, redactate în „centre de reflecție”

Tudorel Toader a explicat și de ce nu se poate vorbi despre „neavizarea” celor două proiecte de OUG. Fostul ministru afirmă că MJ trebuia să fie inițiator.

În realitate, s-ar fi întâmplat exact invers „pentru că forma celor două proiecte de OUG a fost primită la MJ, elaborată fiind în alte centre de reflecţie!”

„Motivele «neavizării»/în mod corect neânsuşirii/ celor două proiecte de OUG pentru modificare Codului penal şi a Codului de procedură penală: – lipsa urgenţei adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituţie şi a jurisprudenţei CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgenţă pentru adoptarea unei OUG;
– nu constituite urgenţă nici voinţa adoptării unor soluţii legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale; reducerea fracţiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiţionată; dezincriminarea unor infracţiuni etc.;
– falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepţie eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituţionalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunţă cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunţă cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligaţia pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluţiilor legislative declarate ca fiind constituţionale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunţe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să ţină cont de respectivele decizii şi de considerentele acestora;

Tudorel Toader și-a dat demisia de la șefia Ministerului Justiției pe 18 aprilie, după ce premierul Dăncilă a trimis la Palatul Cotroceni cererea de revocare din funcţie şi propunerea de numire a lui Eugen Nicolicea.

Preşedintele Klaus Iohannis a respins nominalizarea lui Nicolicea, însă în 24 aprilie a acceptat ca vicepremierul Ana Birchall să preia, ca interimar, portofoliul de la Ministerul Justiţiei.