Ţara care îşi mută capitala. Oraşul e nou construit şi se află la sute de kilometri de cel vechi. De ce s-a luat această decizie

Printre țările lumii, din păcate, unele dintre ele au mari probleme cu zonele urbane. Unele din motive nu au legătură cu creșterea popuației, ci cu erodarea terenurilor pe care se află. În acest context, vorbim astăzi despre țara care îşi mută capitala într-un oraş nou construit şi care se află la sute de kilometri de cel vechi.

Indonesia, țara care îşi mută capitala

În 2019 era anunțat ca unul din cele mai mari proiecte din lume, și tot atunci Parlamentul indonezian a aprobat un proiect de lege care prevede relocarea capitalei din orașul Jakarta într-un oraș complet nou, onstruit pe insula Borneo, la 1.300 de kilometri de actuala capitală.

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Decizia, anunțată pentru prima dată în 2019, vine ca o reacție la multitudinea de provocări cu care se confruntă Jakarta, inclusiv poluarea, aglomerația din trafic și, poate cea mai amenințătoare, creșterea apelor mării.

Ca o consecință a extragerii excesive a apelor subterane, a urbanizării rapide și a creșterii nivelului mării, 40% din oraș se află în prezent sub nivelul mării, ceea ce face tot mai dificilă protejarea locuitorilor de către infrastructură.

Președintele Joko Widodo propune o alternativă, și anume relocarea centrului administrativ al țării într-o nouă metropolă verde, care se va numi Nunsantara, ceea ce înseamnă „arhipelag” în javaneza veche.

Omul din spatele acestei decizii, președintele Joko Widodo

Joko Widodo, care a ocupat anterior funcția de guvernator al capitalei, este cel care a propus acest lucru, iar în timpul acestui mandat, es-a străduit să răspundă nevoilor indonezienilor obișnuiți.

Întrucât preocupările legate de calitatea apei și a aerului, de trafic și de riscurile de inundații au fost cele mai presante probleme, Joko Widodo și-a propus să îmbunătățească rețeaua de transport public și să construiască și să ridice diguri de protecție împotriva mării.

De asemenea, a propus construirea de insule artificiale pentru a proteja țărmurile Jakartei. Toate aceste soluții se dovedesc a fi temporare, deoarece apele continuă să crească.

Acum, abordarea lui Joko s-a schimbat, concentrându-se în schimb pe crearea unui nou început pentru Indonezia, un nou oraș planificat, adaptat la schimbările climatice. Decizia Indoneziei reprezintă poate una dintre cele mai ample reprezentări ale acestei strategii.

Deși are mulți critici și se confruntă cu opoziția politică, acest nou oraș prezintă atât provocări, cât și oportunități, deoarece mulți indonezieni îl văd ca pe un semn de speranță pentru un oraș nou și mai echitabil pentru populația diversă din punct de vedere etnic a țării.

Indonesia, țara care îşi mută capitala la Nunsantara

Noul oraș Nunsantara va fi situat pe insula Borneo, cea de-a treia insulă ca mărime din lume, împărțită cu Malaezia și Brunei. Potrivit președintelui Joko Widodo, orașul va funcționa pe bază de energie regenerabilă și va fi optimizat pentru traficul pietonal și pentru un transport public eficient.

În 2019, aproape 300 de companii au concurat pentru oportunitatea de a dezvolta planul general al viitoarei capitale. A fost selectat urbanistul indonezian Sibarani Sofian.

Propunerea sa se inspiră din condițiile locale de climă și de teren, propunând clădiri pe picioroange și pasarele ridicate pentru a ocoli terenul accidentat din Borneo și pentru a permite brizele răcoritoare și dispersarea apei de ploaie. Cu toate acestea, contribuția politică este predominantă în timpul procesului de proiectare.

Peste 60.000 de persoane care se așteaptă să se mute în oraşul nou construit

Deși nicio structură nu a fost finalizată până în prezent, potrivit New York Times, există presiuni pentru finalizarea primei faze de construcție până la sfârșitul anului 2024, când se încheie mandatul domnului Joko.

Acest calendar grăbit ridică îngrijorări legate de dificultatea de a construi în solul argilos subțire, care nu poate susține cu ușurință clădirile de mari dimensiuni necesare pentru a găzdui populația de 60.000 de persoane care se așteaptă să se mute până anul viitor.

Preocupări suplimentare se referă la procesul de despădurire pentru ca locuitorii din Jakarta să se poată muta mai repede. În timp ce autoritățile garantează că majoritatea terenurilor planificate pentru urbanizare cuprind plantații de eucalipt cultivate și nu păduri tropicale virgine, unele grupuri de mediu și-au exprimat îngrijorarea, întrucât nu a fost publicată nicio evaluare a impactului asupra mediului.

Proiectul, aflat în curs de desfășurare, va fi unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură realizate de guvernul indonezian. Deși neobișnuite, deciziile de relocare a capitalei nu sunt neobișnuite.

În întreaga lume, au fost construite noi capitale din diverse motive: de la eforturi menite să mute centrul de influență al unei țări, cum ar fi cazul Islamabadului din Pakistan sau al Dodoma din Tanzania, până la încercări de a inversa creșterea rapidă a populației, cum ar fi Putrajaya din Manaysia sau Cairo, un candidat încă nenumit al Egiptului.