Încă din 2011, România a făcut toate demersurile și a aplicat majoritatea cerințelor JAI pentru a fi parte din spațiul Schengen, Unul din avantajele acestui aspect este că, în temeiul Acordului Schengen, persoanele pot circula liber peste frontierele naționale ale UE fără a fi nevoie de vize sau verificări separate ale pașapoartelor. Alt aspect este cel al importurilor și exporturilor între cele 27 state membre. Dar, pe 8 decembrie România primea o lovitură dură, mai ales din partea Austriei, prin votul său de veto. Astăzi mai există o porțiță, de fapt singura şansă a României de a intra în Schengen, iar explicațiile le dă Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea pentru România.
Anul trecut, pe 8 decembrie 2022, miniștrii de interne ai UE au votat în favoarea aderării Croației la Schengen. În același timp, ei au votat, de asemenea, aderarea României și a Bulgariei, sub forma unui acord.
În timp ce toți membrii au votat în favoarea Croației, Austria a decis să voteze împotriva extinderii Schengen la România și Bulgaria. Țările de Jos au votat, de asemenea, împotriva ambelor țări, deoarece Bulgaria nu îndeplinea standardele necesare.
Votul, cel puțin în cazul României, era unul nejustificat, având în vedere că România a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru a adera la spațiul Schengen în urmă cu 11 ani și este stat membru al UE din 2007, în timp ce Croația a aderat la Uniune 6 ani mai târziu. Votul miniștrilor de interne s-a dorit a fi o simplă formalitate, mai ales că toate celelalte state membre, inclusiv Parlamentul European și Comisia, au susținut România.
Schimbarea de atitudine a Austriei, care dădea deja semne încă din noiembrie, a fost de fapt pretextul Austriei pentru a vota împotriva României. Cancelarul austriac și ministrul de interne au declarat că au fost prea mulți migranți ilegali care au traversat teritoriul României pentru a ajunge în Austria, lucru care este pe departe unul neadevărat și nesusținut de datele prezentate de cei doi oficiali. Decizia de a respinge aderarea României la spațiul Schengen, de către Austria și Țările de Jos, au generat polemici la nivelul Parlamentului European, al Comisiei Europene, dar și în spațiul politic românesc.
Dar, deși pare o cauză pierdută, se pare că există o portiță de a trece peste Austria și Țările de Jos, mai exact de votul acestora. Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea pentru România, vorbește de singura şansă a României de a intra în Schengen, iar asta implică un amplu proces către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene:
„Acest proces deschis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu blochează negocierile României cu Austria, nu blochează negocierile Bulgariei cu Olanda, Consiliul are dreptul şi libertatea de a lua oricând această decizie.
Un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pentru că am văzut multe opinii, nu blochează nici într-un fel libertatea pe care o are Consiliul de a se întruni ori de câte ori consideră, poate exista şi un Consiliu extraordinar şi lua o decizie prin care să repare această nedreptate.
Mai există un aspect important pe care trebuie să îl subliniez. România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare din 9 iunie 2010, constată un raport al Comisiei Europene. Croaţia a aplicat la aderarea pentru Spaţiul Schengen în 2021 şi iată că în 2022 a fost acceptată.”, spune europarlamentarul Eugen Tomac, conform Impact.ro.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că amânarea aderării României și Bulgariei la Schengen ca membri cu drepturi depline „riscă să înstrăineze cetățenii acestor țări în mod nejustificat și într-un moment în care Europa trebuie să se apropie mai mult. Un Spațiu Schengen extins va face ca UE să fie mai puternică, atât pe plan intern, cât și pe scena mondială”.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a votat participarea deplină a României la Spațiul Schengen, fără frontiere interne, în data de 8 decembrie 2022. Votul a vizat și Bulgaria și Croația. Statele membre ale UE au votat aderarea Croației la Spațiul Schengen, dar cu toate acestea, unii membri s-au opus candidaturilor României și Bulgariei.
Statele membre ale UE trebuie să voteze în unanimitate pentru ca România să primească statutul de membru deplin al spațiului Schengen. Întrucât votul nu a fost unanim, România nu are încă statutul de membru Schengen. Cu toate acestea, au existat deja apeluri pentru un nou vot în viitorul apropiat. Dacă acest lucru se va întâmpla, controalele la frontierele interne ale României ar putea lua sfârșit în curând.