Singura luare de ostatici în România lui Ceaușescu. Cum au reacționat milițienii atunci și cum s-a finalizat totul

Cazul de la Onești ar putea fi denumit cel de-al doilea caz de terorism din România. Până astăzi, în istoria modernă a țării noastre, a mai existat un singur caz de terorism. Evenimentul tragic a avut loc în 1981, pe vremea când în România comunismul era la putere. Datele acelor evenimente sunt și astăzi în ceață. Ziua de 23 august 1981 a rămas în istorie cunoscută ca ”Acțiunea Autobuzul”.

”Acțiunea Autobuzul”,  primul caz de terorism în România

Cei care au trăit din plin acele vremuri poate își amintesc de evenimentele din ziua de 23 august 1981. Parcă, ca un făcut, evenimentele tragice din acea zi fatidică, au avut loc tot la Tmișoara, locul de unde avea să înceapă Revoluția din Decembrie 1989. Ceea ce se preconiza a fi o zi ca oricare alta, cu slăvirea și preaslăvirea Fiului iubit, avea să devină o pată neagră în istoria modernă a României.

Trei indivizi, Andrei Drăgănescu, Viorel Butincu și Mircea Emil Muntean, deciși să fugă de regimul opresiv al dictatorului Nicolae Ceaușescu, decid să ia ostateci navetiștii aflați într-un autobuz ce-i ducea la muncă.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Elena Udrea, în lacrimi în închisoare, unde petrece sărbătorile departe de fiica ei: ”Le doresc un Crăciun ca al meu!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Toată acțiunea celor trei fusese foarte bine planificată, spun documentele vremii. Cu o noapte înainte, cei trei reușeau să sustragă un întreg arsenal de la un post local de Miliție. Postul de Miliție se afla în comuna timișoreană, Pui.

Înarmați cu trei pistoale-mitralieră de calibru 7,62 mm cu pat rabatabil, trei pistoale de calibru 7,65 mm model 1974, șapte încărcătoare de pistol-mitralieră, dintre care șase pline cu muniție, șase încărcătoare de pistol, trei baionete, trei cuțite, o busolă, 55 cartușe de calibrul 7,65 mm și 570 cartușe de calibrul 7,62 mm, au decis să ducă planul la bun sfârșit.

Autoritățile deja fuseseră alertate de dispariția armamentului. Astfel se declanșează operațiunea ”Acțiunea Autobuzul”.

Focuri și victime în ”Acțiunea Autobuzul”

Au oprit autobuzul cu navetiști. Îi i-au luat ostateci, și îl obligă pe șofer să meargă spre Timișoara. De aici aveau intenția de a se îndrepta spre granița de vest și să iasă din țară. La prima staționare, aproape de aeroportul din Timișoara, teroriștii cer un elicopter și suma de 30.000 de dolari.

Cerința era trimisă către cei de la Crucea Roșie. Autoritățile refuză cerințele celor trei. Realizând că nu li se vor satisface cerințele, forțează baricada pusă de Securitate și organele de Miliție. În încercarea de a trece mai departe, spre graniță, folosesc și armamentul din dotare.

În momentul forțării baricadei, autoritățile ripostează cu foc către autobuz. Bilanțul dramei, au murit șase oameni și au fost răniți alți doisprezece. Cei trei teroriști sunt, în cele din urmă, capturați și ar fi trebuit să fie încarcerați în cea mai dură închisoare din zonă.

Asasinați din ordinul lui Nicolae Ceaușescu

Imediat după captararea celor trei, în drum spre închisoare, doi dintre cei trei teroriști sunt asasinați pe un câmp din apropiere. Viorel Butincu și Mircea Emil Muntean sunt asasinați de ofițerii de Securitate în noaptea aceea. Cel de-al treilea, Andrei Drăgănescu, rănit fiind, avea să moară în arest, fiind ștrangulat.

Toți trei au fost asasinați din ordinul direct dat de Nicolae Ceaușescu. Corpurile celor trei au fost îngropate în gropi comune, și nici până astăzi nu se știu locurile exacte, unde sunt îngropați.

Unul din exponenții autorităților care au reacționat la evenimentele din ”Acțiunea Autobuzul”, din 23 august 1981, George Homoștean, ministrul de interne la acea vreme, avea să fie condamnat în 1991 la 14 ani de închisoare. celălalt exponent, Tudor Postelnicu, șeful Securității, a fost și el anchetat după 1990, dar nu i s-a dat nicio sentință în ”Acțiunea Autobuzul”.

De pe urma evenimentelor din acel an s-au făcut două filme. Într-unul dintre ele, considerat a fi cel mai bun film românesc, ”Balanța”, evenimentele din 1981 au fost puțin schimbate, ostatecii din autobuz fiind copii, și nu navetiștii din cazul real.