Zilele acestea Guvernul Cîțu a trecut la noi rectificări bugetare. Conform prognozelor agențiilor de rating, Fondul Monetar Internațional, chiar și BNR, există rezerve cu privire la redresarea economică. FMI ar putea reduce procentul de creștere economică al României, pe acest fond, spun specialiștii. Încrezător în puterea de redresa economică, Florin Cîțu face suplimentări la buget de cel puțin 9 miliarde de lei.
Noile suplimentări de 9 miliarde, în raport cu sumele cerute de aproximativ 38 de miliarde, pun în joc fondurile distribuite de la guvernul central către administrația locală.
Prim-ministrul Florin Cîțu anunța că aceste noi rectificări vin direct de la guvernul pe care-l conduce, fără intervenții din cadrul partidului din care face parte.
Noile rectificări bugetare vin pe fondul lipsei de bani la bugetele ministerelor, cele mai afectate fiind Ministerul Sănătății și al Educației.
Banii au fost distribuiți echilibrat, spun surse guvernamentale, iar marea surpriză vine de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Conform surselor, prin noile rectificări bugetare, Ministerul condus de Raluca Turcan a pierdut aproximativ 2,7 miliarde de lei.
La prima distribuire a banilor Ministerul Muncii primea aproximativ 53 de miliarde de lei. Banii, în majoritatea lor, făceau parte din fondurile de plată ale statului pentru pensionarii din România.
În urma noii rectificări bugetare, Raluca Turcan va pierde 2,7 miliarde de lei. Cu alte cuvinte se vor diminua fondurile de plată către pensionari, fondurile ministerului coborând la cifra de aproximativ 51 de miliarde de lei.
De cealaltă parte, conform draftului pentru rectificări bugetare, Sorin Cîmpeanu va primi la Educație aproximativ 200 de milioane de lei, în raport cu sumele primite la prima distribuție a fondurilor din bugetul de stat.
Premierul Florin Cîțu declara recent că ministerele din subordine ceruseră inițial 38 de miliarde de lei la această nouă rectificare bugetară, dar, spune premierul, banii nu au putut fi relocați, tocmai datorită lipsei de fonduri.
„În funcţie de execuţia bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurelor în buget, pentru a menţine deficitul bugetar la ţinta de 7.16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare. Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creşterea deficitului bugetar.
Resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltuielilor lunare din prima jumătate a anului.
Bineînţeles, există şi elemente noi pe care trebuie să le luăm în calcul la această rectificare. Asa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7.16%, sau mai mic.”, a declarat Florin Cîţu.