Scandaluri cu manele: momentele care i-au supărat pe români

Autor: Claudiu Surmei - 15:12, 21 mart. 2019
Gala Premiilor Gopo

Gala Premiilor Gopo din acest an a fost marcată de un scandal iscat după recitalul de manele oferit de trupa lui Dan Bursuc. Câțiva dintre cei prezenți în sală s-au ridicat și au plecat, iar alții și-au exprimat nemulțumirea pe rețelele de socializare. Nu este însă pentru prima dată când românii se supără fără să fie cazul.

Mulți nu au înțeles de ce pe scena Teatrului Național a trebuit să urce trupa lui Dan Bursuc, Kana Jambe, în cadrul celui mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Răspunsul este simplu: tocmai pentru că momentul oferit de maneliști venea în completarea a ceea ce se întâmpla în cadrul Galei.

Trupa Kana Jambe a interpretat două melodii, „Romanian Rapsody”, care e o parodie după „Bohemian Rapsody” și o piesă din repertoriul propriu. „Nu pot să girez cu prezența mea un asemenea moment”, a declarat Iulia Lumânare, una dintre actrițele care au părăsit sala în momentul în care formația lui Dan Bursuc era pe scenă.

Momentul artistic a fost gândit pentru a amplifica atmosfera din filmul „Soldații. Poveste din Ferentari”, care a fost premiat la Gala Gopo pentru „cel mai bun debut” și în care apare și Dan Bursuc. Printre cei care au criticat vehement recitalul de manele s-au numărat Monica Davidescu, Aurelian Temișan, Mihai Mărgineanu și Vlad Enăchescu.

„Atât timp cât noi trăim în România, pe buletinele noastre scrie români, avem dreptul oricare dintre noi, prin muzica pe care o cântăm, să participăm la orice fel de eveniment de genul ăsta şi la orice instituţie din această ţară în care noi trăim. Iar dacă putea să se desfăşoare la Arenele Romane sau la Teatrul Naţional, muzica nu are culoare”, a spus Dan Bursuc cu privire la reacțiile negative ale celor care au părăsit sala.

Concert de manele la TIFF

Un alt moment în care rețelele de socializare s-au umplut de comentarii negative a fost în 2017, când trupa lui Dan Bursuc a susținut un concert la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, după proiecția documentarului BBC – „Regii maneleleor.” Publicul prezent în sală s-a ridicat în picioare și a dansat, iar l-a final a aplaudat și ovaționat prestația maneliștilor.

„Sunteţi un public extraordinar. De la anul vom fi permanent alături de voi. Ne-aţi făcut să ne simţim regeşte”, declara Dan Bursuc la finalul evenimentului, fără să știe că pe rețelele de socializare mulți îi vor critica pe organizatori că au permis unei trupe de manele să concerteze la festival.

Unul dintre cele mai dure comentarii a fost cel al lui Ciprian Jichici, specialist în tehnologii Microsoft, care a scris că maneliștii sunt „nişte evazionişti nenorociţi, mână în mână cu nişte (o parte, nu toţi) funcţionari la fel de nenorociţi care îi protejează. (…) Voi ceilalţi, sala în picioare, vă rog să nu uitaţi că, practic, aţi celebrat faptul că sunteţi nişte proşti care plătesc impozite inclusiv în locul celor pe care i-aţi ovaţionat.”

Videoclip de manele filmat la Universitatea de Medicină și Farmacie

Tot în 2017, Carmen Șerban a filmat un videoclip pentru o manea în biblioteca Universității de Medicină și Famacie Carol Davila din București, în colaborare cu DJ Milionor. Studentul Daniel Cîrstoveanu, fiul cunoscutului medic neonatolog Cătălin Cîrstoveanu de la Spitalul Marie Curie, a fost primul care și-a exprimat dezaprobarea.

„Acesta este un videoclip al unei manele. Este filmat în biblioteca mare din UMF Carol Davila, pe parchetul pe care au călcat cândva George Emil Palade, Ion Cantacuzino, Prof. Gerota sau Victor Babeș. Aici s-a ajuns, la o asemenea prostituție pentru câteva mii de euro, probabil, într-una dintre cele mai importante instituții academice din țară. Eu, ca student, sunt profund dezamăgit, îmi va fi greu să mai intru la fel în bibliotecă. Nu mai spun că, la unele cărți ‘pipăite’ atât de tandru de doamna manelistă, noi nici nu avem acces. Sunt prea vechi și valoroase, iar noi suntem doar studenți, nu maneliști. Poate vă va amuza, poate vă va face greață. Aici am ajuns… Greață. Și iar n-am metoclopramid în casă. Aștept si eu o pozitie oficială, dacă se poate”, este mesajul pe care studentul i l-a trimis unui medic.

La scurt timp după ce scandalul a apărut în presă, rectorul UMF Bucuresti Ionel Sinescu a anunțat că s-a deschis o anchetă internă pentru a se stabili circumstanțele în care Carmen Șerban a primit aprobare să filmeze în biblioteca facultății.

Florin Salam, pe aceeași scenă cu Goran Bregovic

Regele manelelor nu putea lipsi dintr-un top al scandalurilor iscate în urma asocierii cu un eveniment important. Florin Salam a urcat, în 2014, pe aceeași scenă cu celebrul Goran Bregovic. Comentariile negative au apărut după ce fanii lui Salam au părăsit Sala Palatului la finalul prestației manelistului, lăsându-i în urmă pe cei care veniseră în mod special pentru Bregovic.

Și de această dată, bătălia pro și contra manele s-a dat în mediul online, unde cei care pretindeau că nu ascultă manele se legau de așa-zisul „analfabetism” al interpreților. Înainte de concertul lui Goran Bregovic, Florin Salam a mai urcat o dată pe scena Sălii Palatului. În 2008, Salam a cântat cu Paula Seling, iar artista a fost aspru criticată nu doar de fani, ci și de jurnaliști, dar și de ascultătorii de muzică în general.

Manele pe scena de la Operă

Acest scandal probabil că a fost deja uitat, el având loc în 2008, atunci când manelistul Sorin Copilul de Aur a filmat videoclipul pentru piesa „La culcare, noapte bună” la Opera din București. O oră a petrecut Copilul de aur în clădirea Operei, alături de trupa sa, pentru a filma videoclipul, iar scandalul a izbucnit abia după un an. Directoarea de imagine a Operei, Liana Şega, s-a contrazis în declarații la vremea respectivă și în cele din urmă a anunțat că a fost deschisă o anchetă internă.

Ulterior s-a descoperit că între firma impresarului de manele Dan Bursuc și Operă a fost încheiat un contract de prestări servicii în valoare de 500 de lei. Și de această dată, publicul nu a înțeles de ce au acceptat reprezentanții Operei filmarea unui videoclip de manele în instituție.

Exemplele enumerate mai sus arată că, deși în ultimii ani s-a mai relaxat, publicul din România nu agreează manelele în cadrul unor evenimente culturale sau instituții, deși mulți ascultă acest gen de muzică acasă sau la petreceri. Cel mai probabil este vorba despre rușinea de a recunoște că îți place ceva care nu este agreat de alte persoane. Iar asta poate să însemne ipocrizie.