Salata, purtătoare de bacterii rezistente la antibiotice: avertismentul unui nou studiu

Mulți dintre vegani și vegetarieni, pe lângă faptul că sunt de părere că protejează mediul prin alegerea lor de dietă, sunt convinși că o salată este mai sănătoasă decât o friptură. Un studiu recent a arătat însă că situația este un pic mai complicată, decât pare la prima vedere.

O echipă de cercetători de la Universitatea din California de Sud a ajuns la o concluzie îngrijorătoare pentru amatorii de salate. Conform rezultatelor unui studiu de lungă durată, bacteriile rezistente la antibiotice pot fi transmise la om prin consumul de alimente vegetale. Cu alte cuvinte, reprezintă un risc major la adresa sănătății, conform reportajului publicat de agenția Xinhua.

Cercetătorii americani au ajuns la această concluzie îngrijorătoare după ce au descoperit modul în care alimentele vegetale pot contribui la răspândirea rezistenței la antibiotice. Fenomenul se produce la nivelul microflorei intestinale. Studiul a fost prezentat pentru prima oară sâmbătă, 22 iunie 2019, la sesiunea anuală de conferințe a Societății Americane de Microbiologie – ASM Microbe 2019. Evenimentul s-a desfășurat în San Francisco în perioada 20 – 24 iunie.

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Printre experimentele care au dus la acest deznodământ, s-au realizat unele și pe șoareci de laborator. În acel context, oamenii de știință au observat dezvoltarea unei baterii rezistente la antibiotice, denumită superbacterie, în intestinele rozătoarelor. Acestea au fost hrănite în prealabil cu salată contaminată cu bacteria E.coli rezistentă la antibiotice.

„Am identificat diferenţe în ceea ce priveşte capacitatea bacteriei de a coloniza pe ascuns intestinele în urma ingerării, în funcţie de o varietate de factori asociaţi gazdei şi bacteriei”, a explicat Marlene Maeusli, cercetătoare în cadrul USC şi autoare principală a studiului.

Marea problemă în cazul infecțiilor cu astfel de bacterii constă în faptul că efectele unei infecții se pot resimți la câteva luni sau câțiva ani după infecția efectivă. Bacteria rezistentă la antibiotice poate rămâne ascunsă în intestineel umane pentru o lungă perioadă de timp înainte să ducă la apariția unor afecțiuni precum infecții urinare.

„Descoperirea noastră subliniază importanţa abordării rezistenţei la antibiotice transmisă prin alimente dintr-o perspectivă exhaustivă a lanţului trofic, ce include alimente vegetale, pe lângă carne”, a precizat Maeusli. Studiul a fost publicat în ca contextul în care, în fiecare an în Statele Unite, sunt înregistrate aproximativ două milioane de cazuri de infecții rezistente la antibiotice. Dintre acestea, aproximativ 20% sunt asociate cu agricultura, potrivit datelor Centrului american pentru prevenirea şi controlul bolilor.