„Rusia nu este interesată să viziteze scutul de la Deveselu”. Ambasadorul lui Putin la București dezvăluie ce așteptări are de fapt Rusia

Administrația Biden a informat Kremlinul că este dispusă să discute despre posibilitatea de a oferi Rusiei o modalitate de a verifica dacă nu există rachete de croazieră Tomahawk ofensive staționate în bazele sensibile de apărare antirachetă ale NATO din România, de la Deveselu, și Polonia, potrivit unor surse de la Casa Albă. Propunerea SUA, trimisă la începutul acestei luni, are ca scop să liniștească îngrijorările Moscovei cu privire la faptul că lansatoarele ar putea fi folosite pentru a ținti Rusia. Sursele au mai adăugat că orice acord ar avea loc doar după discuții cu aliații, în special Polonia și România, și ar trebui să fie reciproc cu un număr de baze rusești care găzduiesc arme lansate de la sol.

Joe Biden îl invită pe Vladimir Putin la Deveselu

Parte din motivațiile lui Vladimir Putin au legătură cu sistemel ofensive instalate în Polonia, dar în special, în România, la Deveslu. Arătând o deschidere pentru dialog, adminstrația Biden a înaintat la începutul acestei luni o invitațiw către Kremlin.

Invitația presupune vizita lui Putin în România la Deveselu. În locațiile din Polonia și România nu există rachete ofensive, cum ar fi rachetele Tomahawk lansate de la sol. Vladimir Putin a sugerat în repetate rânduri că SUA și NATO ar putea folosi sistemele de apărare antirachetă împotriva sa

Propunerea reflectă eforturile SUA de a găsi un teren comun cu Rusia. De cealaltă parte, încearcă să dezamorseze tensiunile legate de Ucraina. Moscova a masat trupe la granița cu Ucraina, iar SUA și alții au avertizat că o invazie ar putea avea loc în curând dacă nu se găsește o cale de ieșire diplomatică.

Rusia a negat în mod repetat că intenționează să atace Ucraina, dar Putin a cerut garanții de securitate, inclusiv ca NATO să își închidă porțile pentru noi membri în regiune și să nu desfășoare arme ofensive în apropierea granițelor sale.

Purtătorii de cuvânt ai Consiliului Național de Securitate al Casei Albe nu au comentat

Putin și-a păstrat marți speranța că diplomația va ajuta la rezolvarea tensiunilor. Dar el a citat, de asemenea, bazele din Polonia și România ca fiind o amenințare.

„Există lansatoare antirachetă în Polonia și România, există lansatoare MK-41 acolo. Sse pot amplasa Tomahawk, ceea ce deja nu este apărare antirachetă.

Sunt sisteme de arme ofensive, care vor acoperi teritoriul nostru pe mii de kilometri. Nu este aceasta o amenințare pentru noi?”, a declarat Putin reporterilor la Moscova, conform Bloomberg.

NATO susține că armele Aegis sunt pur defensive, vizând rachete balistice din locuri precum Iranul. Rachetele Aegis sunt arme defensive care nu pot purta focoase.

Sunt concepute pentru a se ciocni și distruge rachete balistice în afara atmosferei. Din punct de vedere tehnic, nu sunt capabile să doboare rachete cu rază lungă de acțiune din Rusia.

Putin a declarat că Rusia nu are cum să fie sigură ce tipuri de rachete sunt desfășurate în Polonia și Rusia.

România are o invitație deschisă pentru oficialii ruși la Deveselu

Conform ministrului de externe, Bogdan Aurescu, oficialii ruși pot să viziteze instalațiile de la Deveselu, dacă este îndeplinită cerința de reciprocitate. Polonia ar putea accepta, de asemenea, controale antirachetă din partea Rusiei.

Dar numai în schimbul unor inspecții în enclava sensibilă Kaliningrad, care se învecinează cu Polonia. Nu este clar dacă Rusia ar fi de acord să acorde SUA acces la siturile sale antirachetă.

SUA și aliații din NATO au stabilit mai multe domenii pentru o potențială cooperare. Inclusiv controlul armelor și o mai mare transparență în jurul exercițiilor militare. Dar au respins în același timp cererile de principiu ale Kremlinului privind NATO, inclusiv aceea ca alianța militară să își retragă prezența în estul Europei.

Oficialii occidentali afirmă că Rusia a masat peste 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, cifrele crescând constant din noiembrie. Marea Britanie și Statele Unite estimează că numărul actual se apropie de 130.000.

Moscova a împărtășit scrisori similare cu alte națiuni occidentale, inclusiv cu România

În răspunsul Rusiei la invitația României de a inspecta instalația de la Deveslu, Ambasarodul rus la București a declarat că „nu există mari beneficii legate de vizitarea sitului, pentru că noi ştim de aceste lansatoare.”

În aceeași poziție oficială, Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București, declară că sunt cunoscute datele despre construcția și capabilitățile instalației de de la Deveselu, dar „Încrederea acordată Washington-ului şi NATO s-a terminat”.

„Construcţia şi capabilităţile nu sunt un mare secret la acest moment pentru întreaga comunitate militară. Şi aş adăuga că nicio garanţie verbală americană… Dacă aveţi garanţii scrise, vă felicităm.

Dar noi nu avem de la americani şi vorbim de o bază americană. Garanţiile verbale sunt doar presupuneri sau doar declaraţii derutante (…) Am auzit asta ani de zile, decenii, iar acum, încet-încet, aflăm că nu au nimic de-a face cu realitatea”, a afirmat diplomatul rus.

Concluzie

Răspunsul trimis României de la Kremlin este cât se poate de clar. Cu toate astea, Moscova nu a răspuns încă în detaliu la propunerile generale ale SUA. Dar, Secretarul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, i-a scris secretarului de stat Antony Blinken la sfârșitul lunii ianuarie.

Diplomatul a cerut SUA să clarifice interpretarea sa privind „principiul securității egale și indivizibile, care este fundamental pentru întreaga arhitectură de securitate europeană”, potrivit unei copii publicate marți de Ministerul rus de Externe.

În scrisori, Lavrov a declarat că răspunsurile SUA și NATO la cererile Rusiei de până acum au arătat „diferențe serioase în ceea ce privește înțelegerea acestor principii”.