Ministerul de Finanțe, aflat într-o situație extrem de delicată, încearcă prin orice mijloace să-și acopere golul din sistemul de colectare a datoriilor românilor la bugetul de stat. Mai nou, Marcel Boloș vorbește despre un proiect legislativ prin care se stabilește cine sunt românii care vor avea restricții pentru plățile cash.
Niciodată, în ultimii 10 ani cel puțin, România nu a avut o astfel de criză a deficitului bugetar ca acum. Începută pe final de 2022, continuată în 2023, și acum la apogeu în 2024, criza de deficit bugetar pune mare presiune pe contribuabili, fie ei rău-platnici, fie la zi cu plata taxelor și a impozitelor.
Având cea mai mare rată a taxelor și impozitelor din Europa, România se chinuie să-și acopere găurile bugetare, forțând mâna celor care au obligația de a plăti statului sumele datorate.
În acest sens vine și noul proiect, anunțat de Marcel Boloș, oficialul motivând că „este un lucru de normalitate ca impozitele şi taxele datorate bugetului să fie achitate”. Da, dar cu ce sacrificii și presiune pe contribuabilul cu salariu minim și mediu pe economie?
Conform noului proiect de ordin de ministru, și ca o necesitate de a atrage cât mai mulți bani la bugetul de stat, Marcel Boloș vorbește despre deficitul bugetar, dar vine și cu aceste precizări referitoare la românii care vor avea restricții pentru plățile cash.
Concret, dacă ești pe lista neagră a ANAF, a datornicilor către bugetul de stat, până la plata datoriilor ți se pot restricționa plățile personale, indiferent care.
Situația va putea fi menținută până la dizvolvarea datoriei către stat, dacă ai deja popriri pe conturile personale. Deși o încălcare flagrantă a drepului fiecărui cetățean, ideea ministrului Boloș se pare că prinde contur:
„Poţi să faci plăţi, în numerar, dar până în limita a 5.000 de lei pentru marii contribuabili, 2.500 pentru contribuabilii mijlocii şi 1.000 de lei pentru contribuabilii mici, dar acea limită pe care o ai este doar e perioada în care au poprirea.
Dacă ţi-ai plătit impozitele şi taxele, se ridică această limită şi poţi să facă în continuare plăţile în numerar, fără niciun fel de problemă.”, a adăugat Marcel Boloş.
Suma este una extrem de mare, dar se poate pune o întrebare, și anume cine se face vinovat de proasta gestionare a bugetului și ducerea României în această criză a deficitului bugetar? Răspunsul, deși unul evident, își caută vinovații în altă parte, iar Marcel Boloș se scuză declarând că:
„Din 51 de miliarde creanţe bugetare, neîncasate la buget, România a încasat 7 miliarde de lei, tocmai pentru că aceste plăţi în numerar care există… dar repet, numai pentru cei care au popriri pe conturi, numai pentru această situaţie s-ar putea aplica această restricţie a plăţilor în numerar pentru că trebuie să introducem această disciplină în ceea ce priveşte plata contribuţiilor faţă de buget”, a afirmat Marcel Boloş, joi seară, la Antena 3.
Din păcate, cu cheltuieli cu mult peste cât ține buzunarul guvernului, vorbind aici de salariile bugetarilor, unele nejustificate, a unor pensii speciale extrem de mari, etc, cel care va trebui să acopere golul este contribuabilul cu salariul mic, din care peste 40% se duce oricum la stat. Rămâne de văzut dacă ideea enunțată de ministrul Marcel Boloș va avea succesul scontat.
Dar, deși se dorește rezolvarea crizei, mecanismele ar trebui înțelese cum trebuie. Dacă mărești taxele, impozitele, și alte asemenea pârghii, în loc să atragi bani la buget, îi determini pe cei mulți să aleagă măsuri evazioniste.