România stă pe o comoară din care nu știe să scoată bani. Toți turiștii ar da bani să o vadă

România stă pe o comoară impresionantă, pe care nu știe să o valorifice. Țara noastră are potențial turistic uriaș, dar prea puțin interesează pe cineva capitolul la care suntem peste englezi și danezi.

Ce comoară ascunde România

În orice colț al țării există numeroase comori pe care autoritățile nu au făcut altceva decât să le ascundă, în loc să le „șteargă” de praf. Toți turiștii ar da bani să le vadă, iar România ar avea enorm de câștigat de pe urma lor.

Vechea nobilime a lăsat moștenire țării noastre o salbă de monumente istorice care și-a pierdut strălucirea din cauza nepăsării autorităților. Edilii locali nu le văd ce comori avem, nu le văd potențialul și nici istoria atât de bogată. Alte clădiri au fost lăsate în paragină de proprietarii lor, care nu și-au dat seama cât de valoroase sunt pentru România.

Puțină lume știe asta

Din păcate, tara noastră n-a avut niciodată o strategie de promovare a poveștilor ascunse în castele și conace, deși interesul turiștilor e mare. În ultimii ani, piața imobiliară a castelelor și conacelor a căpătat un avânt spectaculos, iar tot mai mulți investitori caută să bage bani în astfel de proprietăți.

Deși România este țara cu peste 1000 de castele și conace, statul stă pe o comoară din care nu știe să scoată profit deloc. Un astfel de exemplu este Castelul Cantacuzino din Călimănești, Vălcea. Clădirea a fost construită de însuși Ioan Cantacuzino, descendent pe linie paternă al domnitorului Șerban Cantacuzino.

Turiștii ar da bani ca să vadă frumusețea acestui loc

Puțină lume știe că imobilul a fost casa în care a trăit ultima descenentă a familiei, Ioana, prima femeie cu brevet de pilot din România. Pentru că s-a opus regimului comunist, Ion Antonescu a trimis-o în lagărul de la Târgu Jiu, unde a stat câteva luni. După ce a ieșit din spatele gratiilor, s-a stabilit la castelul Cantacuzino, din care a început să vând obiecte ca să trăiască. După ’89, castelul a fost transformat într-o fabrică de hârtie igienică.

“Există o piață, sunt oameni care doresc să le cumpere pentru că își doresc să le vadă într-o stare bună și doresc să facă asta, să se bucure de ea și există oameni care doresc să facă asta pensiune, centru de evenimente sau o destinație mixtă.”, a declarat Cristian Șoaită, director de dezvoltare, pentru Știrile Pro TV.

În toată România sunt peste 10.000 de monumente de arhitectură, iar cele mai multe sunt în Transilvania.