România, în pericol la 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Ce spun specialiștii

Astăzi s-au împlinit 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudine 7, 2, care a luat peste o mie de vieți. Potrivit site-ului INFP, în orice moment s-ar putea produce un cutremur cu magnitudine de peste 7 grade Richter, în zona seismică Vrancea.

România, în pericol la 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977

INFP (Institutul Național pentru Fizica Pământului) spune că România este o țară cu risc seismic ridicat, iar un astfel de cutremur se poate produce în orice moment în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, dar aceasta nu este singura zonă în care pot avea loc seisme cu potenţial distructiv.

Statisticile spun că în România, cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 Ml se produc cel puțin o dată pe lună, dar acestea nu prezintă un pericol pentru populație. Cele mai mari de 5 Ml au loc, de obicei, o dată la 2-3 ani.

”A îmbătrânit 200 de ani în 2 luni!” Arnold Schwarzenegger și-a îngrijorat fanii, transformare radicală

Ce trup perfect are Diana Ursu de la Survivor. A renunțat la rugby de performanță si acum va lupta în Dominicană

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:23 și s-a resimțit în toată zona Balcanilor. A fost al doilea cel mai puternic cutermur înregistrat în România în secolul XX, după cel din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost în Munții Vrancea, la o adâncime de 94 km.

București, cel mai afectat de cutremur

Bucureștiul a fost cel mai afectat de cutremur, prăbușindu-se 33 de clădiri. S-a situat pe locul al patrulea în seismelor produse în România în ultimii 200 de ani. În data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu și soția sa se aflau în vizită oficială în Nigeria. A aflat de dezastru de la un oficial român. Serviciile de comunicație nu au funcționat câteva ore, din cauza întreruperiic urentului electric în București.

În total, 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau axfisiate sub dărâmături, dintre care 1.424 în București. Nu mai puțin de 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost, iar 760 de unități economice au fost afectate. Pierderile economice s-au ridicat la circa două miliarde de dolari, o cifră pe care autoritățile vremii nu au confirmat-o. Zeci de clădiri s-au prăbușit în București, au dispărut, în centru, blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Cele mai afectate județe au fost cele din apropierea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a necesitat refăcerea în totalitate.

Nume mari și-au pierdut viața la cutremur

Nume mari care s-au stins la cutremur sunt: actorul Toma Caragiu, cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, Alexandru Ivasiuc, prozator, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu,  poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante, actrița Eliza Petrăchescu, pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.

Mii de bucureșteni ar muri dacă un astfel de cutremur ar mai avea loc

Mii de bucureșteni și-ar pierde viața dacă un astfel de cutremur ar mai avea loc. O estimare a capitalei arată că aproape 40.000 de bucureşteni locuiesc în clădiri cu risc seismic şi sunt în pericol în cazul unui cutremur mai puternic. 343 dintre clădiri sunt încadrate în calsa 1 de risc seismic. În ele locuiesc aproximativ 90000 de persoane. 280 de clădiri sunt în clasa a doua de risc, 620 sunt în a treia. În cele peste 1200 de clădiri locuiesc în total 40.000 de persoane. Au început demersurile de consolidare doar pentru 96 de clădiri și numai jumătate sunt pe șantier. Pe lângă clădirile cu risc s-au șubrezit și nouă poduri mari care nu vor mai rezista unui cutremur major: podul Străuleşti, podul Grant, dar şi Timpuri Noi, Eroilor sau Ciurel. Probleme apar şi la Pasajul Unirea şi Fundeni.

INFP susține că autoritățile și mass media trebuie să știe că seismele nu pot fi anunțate cu exactitate mai devreme de producerea lor. Din punct de vedere științific, pentru predicția unui cutremur trebuie respectați câțiva parametri esențiali precum: identificarea zonei, timpul producerii, magnitudine, probabilitatea producerii.

INCDFP a dezvoltat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare – REWS). Acesta este singurul sistem operațional de alarmare din Europa și al treilea din lume. Este un produs românesc care a fost dezvoltat special pentru cutremurele din Vrancea care transmite alerte când se produc cutremure. De asemenea, în România, la 43 de ani de la cutremur, doar una din cinci locuinţe este asigurată.