România analfabetă: de ce diplomele nu dau și o generație mai educată

România are cea mai ridicată rată de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că aproximativ 40% din elevii români nu sunt capabili să înțeleagă un text citit la prima vedere sau să efectueze operații matematice elementare.

Cu toate acestea, în mod paradoxal, facultățile din țară scot absolvenți pe bandă rulantă în fiecare an – 80% din cei care se angajează ajungând să profeseze în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. Iar această categorie este una fericită, în comparație cu cei care ajung șomeri sau cu cei care nu au nicio pregătire concretă pentru un job.

Unul dintre motivele pentru care am ajuns în topul analfabeților funcționali din Uniunea Europeană ar putea fi finanțarea disproporționată din educație. Potrivit unui raport al Societății Academice din România (SAR), țara noastră alocă mai mulți bani sistemului universitar, decât celui de bază.

Planul macabru al atacatorului de la Târgul de Crăciun. Ce mesaj a postat înainte de atac

Detalii șocante! Cine este autorul atacului de la târgul de Crăciun din Germania. Zeci de răniți și două persoane au decedat

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

De exemplu, în 2016, învățământul preșcolar și primar a primit cu 11% mai puțin decât media europeană (1,5% din PIB), România alocând doar 0,7% din PIB. De asemenea, ciclul gimnazial și liceal din țara noastră a primit 1,5% din PIB, în comparație cu media europeană de 1,9%.

La polul pus, însă, se află învățământul superior românesc, care s-a bucurat de o finanțare mai mare comparativ cu media europeană. Astfel, în 2016, România a alocat 1% din PIB pentru sistemul universitar, față de media europeană de 0,7%.

Țara noastră și Finlanda sunt singurele din Uniunea Europeană care au desemnat mai mulți bani sistemului universitar decât celui de bază.

Cu toate acestea, e de înțeles faptul că o bună parte din bani se duc către sistemul universitar, deoarece salariile profesorilor sunt mult mai mari decât cele ale cadrelor didactice din sistemul de învățământ preuniversitar. Deci o eventuală soluție nu ar fi reducerea fondurilor alocate mediului universitar, ci creșterea celor din învățământul obligatoriu.

„Un tânăr ca să ajungă la facultate trebuie să treacă mai întâi prin învăţământul preuniversitar. Aşadar, cel din urmă este de bază şi, mai mult, obligatoriu prin Legea Educaţiei. Câtă vreme nu vom finanţa sistemul de învăţământ de la cele mai joase niveluri ne vom confrunta în continuare cu probleme extrem de grave precum abandonul şcolar masiv sau analfabetismul funcţional”, a declarat Alexandru Manda, expert în politici educaționale la Societatea Academică din România.