Alice Cocéa, o actriță franceză de teatru și de film de origine română, a murit în anul 1970, în Franța, la vârsta de 70 de ani. Frumusețea i-a accelerat drumul în carieră, dar i-a fost și blestem. Bărbații au adulat-o și, ajungând să o divinizeze, trei dintre ei s-au și omorât. Ulterior, a primit porecla de ”Femeia fatală”.
Alice s-a născut la Sinaia, în anul 1899, iar la 10 ani a debutat pe scena Teatrului Național din București. Încă din adolescență reușea să atragă atenția tuturor nu doar cu calitățile actoricești, ci și cu cele fizice. Într-un timp, un student s-a îndrăgostit nebunește de ea. Fără ca ea să-i răspundă avansurilor, bărbatul a pus la cale un plan și i-a plătit șoferul pentru a-i lua locul la volan.
Dat fiind că aceasta era însoțită, nu a reușit să-și mărturisească dragostea în mașină. A rămas doar să o observe din umbră, stând în acea zi sub ferestrele femeii până dimineața, deși afară era frig. El a fost găsit pe jumătate mort de frig, acoperit de zăpadă. Decesul a fost declarat două zile mai târziu din cauza unei pneumonii severe.
A doua ”victimă” a actriței a fost un bărbat din cadrul armatei, locotenentul G, care nu a avut nici el prea mult succes.Acesta a sfârșit într-un accident de călărie. Publicațiile vremii au prezentat accidentul ca fiind o sinucidere pentru frumoasa actriță.
La 19 ani, din dorința de a debuta pe scena teatrului parizian, Alice pleacă în Franța. În 1926, contele Stanislas de Rochefoucauld o ia de soție. Cei doi se despart după cinci ani și devin protagoniștii unui scandal de proporții. Alice ar fi avut o relație extraconjugală cu locotenentul francez Victor Point. Soțul s-a sinucis după ce a descoperit că femeia coresponda cu un al treilea bărbat pe nume Robert Lefébure. La ceva timp după tragedie, în anul 1932, Victor Point s-a sinucis împușcându-se în cap.
„Sinuciderea locotenentului Victor Point nu este un simplu fapt banal. Un om tare, stăpân hotărât al simţurilor sale, cum a dat recent dovada în strălucita expediţie întreprinsă în centrul Asiei, omul care a ştiut să înfrunte cu seninătate primejdiile de moarte ce-l pândeau la tot pasul, stârnind admiraţia celor din jur, devine subit o biată jucărie, un om de paie, lipsit de voinţă, în mâinile frumoasei, dar rafinatei femei”, scria Ilustraţiunea română” pe data de 7 septembrie 1932.