Tiramisu e unul din cele mai iubite deserturi din toată lumea. E răcoritor, cremos și e o surpriză mult așteptată la finalul unei mese copioase. Cum să-ți surprinzi invitații cu rețeta clasică a acestuia? Se face foarte ușor.
Tiramisu a devenit unul din cele mai adorate deserturi din lume, iar tocmai pentru că a ajuns în meniul celor mai multe dintre restaurante și-a căpătat alte gusturi. Precum spune vorba: „câte bordeie, atâtea obiceie”, prăjitura a derivat mult de la rețeta italiană clasică. Unii bucătari celebri au reinventat-o atât de tare încât se apropie rapid de altă denumire. Câțiva o preferă cu fructe, alții cu o cremă mai bogată și cu alte ingrediente, dar tiramisu italian este unul singur. Rețeta originală prevede pișcoturi însiropate în cafea foate tare, montate cu ajutorul unei creme dense din mascarpone, zahăr și ouăm pudrate la final din abundență cu cacao.
„Tiramisu este un desert italian devenit celebru prin anii ’60. Originile lui sunt disputate între regiunile Toscana, Piemonte, Friuli Venezia Giulia și Veneto iar momentul „nașterii” acestuia este necunoscut. Se speculează că ar fi apărut în secolul 17 la Siena dar nu este foarte clar. Acest „dessert freddo” a devenit foarte popular deoarece este foarte gustos, răcoritor și se prepară rapid și fără foc (la rece). Ca orice fel celebru și Tiramisu a fost distorsionat după ureche de diverse gospodine sau „chefi” și s-a ajuns la niște versiuni foarte îndepărtate de original. Frișca nu are ce căuta într-un Tiramisu autentic (mai ales cea vegetală!) iar pișcoturile nu se însiropează cu cacao instant cu lapte ci cu cafea veritabilă”
(Sursa: savoriurbane.com)
Separă albușurile de gălbenușuri, mixează-le până ce devin spumă, iar între timp însiropează pișcoturile și așează-le în tava aleasă. Incorporează-le cu zahărul și opțional esența ta preferată și mai apoi adaugă peste tot mascarpone. Amestecă bine astfel încât totul să fie omogenizat și pune rând pe rând crema între pișcoturi. Presară cu atenție cacao peste ultimul rând de cremă și lasă la frigider prăjitura peste noapte. Sunt de ajuns și câteva ore bune, dar cel mai bine iese dacă lași peste noapte desertul să se îmbibe aromele.