Recursul compensatoriu, anulat de Klaus Iohannis. Ce se întâmplă cu deținuții care deja au fost eliberați

Legea 169/2017 care modifică Legea 254/2013 și care a introdus recursul compensatoriu a apărut ca urmare a unei încercări a Statului Român de a-și îndeplini obligațiile care îi revin din aderarea la Consiliul Europei și din ratificarea Convenției europene a drepturilor omului, în acest caz fiind vorba de ratificarea făcută prin Legea nr. 30/1994, M. Of. nr. 135 din 31 mai 1994. Această lege a fost unul dintre cele mai discutate subiecte în mass-media la ora actuală, iar opinia majoritară a presei cu privire la problema legii recursului compensatoriu pare să fie una fundamental greșită.

Recursul compensatoriu, anulat de Klaus Iohannis

Pentru a putea înțelege de ce s-a recurs la abrogarea ei, trebuie să înțelegem de ce a apărut această lege și care a fost contextul unei astfel de decizii guvernamentale în ceea ce privesc legile justiției. Așadar scurt istoric, după cum urmează:  în 2017, România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea art. 3 din Convenție, care interzice tortura și pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante, datorită supraaglomerării din locurile de deținere și a condițiilor improprii în care persoanele sunt deținute.

Recursul compensatoriu, anulat de Klaus Iohannis. Ce se întâmplă cu deținuții care deja au fost eliberați

Potrivit hotărârii-pilot ”Rezmiveș și alții contra Statului Român”, guvernanții au fost obligați ca, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, să asigure un calendar clar pentru punerea în practică a unor măsuri corespunzătoare care să rezolve problema supraaglomerării penitenciarelor și a condițiilor improprii din locurile de deținere, astfel încât drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărei persoane să fie respectate.

Tudor Chirilă îi avertizează pe români, după primul tur de alegeri: ”O lume care ne vrea...

Concluzia CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu. Atacuri cibernetice și manipularea procesului electoral

Cum arăta Cristela Georgescu, în tinerețe. Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

CEDO a constatat că, până în anul 2016 au fost admise peste 150 de hotărâri împotriva României pentru încălcarea art. 3 din Convenție datorită supraaglomerării în locurile de deținere și a condițiilor degradante din cadrul acestora. În acest sens, Curtea a propus, printre alte măsuri pentru rezolvarea problemei, și încercarea de a reduce numărul persoanelor încarcerate.

Recursul compensatoriu, anulat de Klaus Iohannis. Ce se întâmplă cu deținuții care deja au fost eliberați

Conform actului normativ, legea spune că, potrivit art. 55, alineatul 1 din Legea 254/2013, introdus prin Legea 169/2017:

„La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.”.

Recursul compensatoriu anulat

Au fost polemici și dezbaterile pro și contra din presa română prin care majoritatea păreau a pleca de la ideea după care „datorită legii recursului compensatoriu s-au comis mai multe infracțiuni/persoanele eliberate au recidivat”.
Pe data de 4 decembrie, în plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, cu amendamentul prin care este stabilită perioada pentru care se aplică măsurile compensatorii persoanelor deţinute în condiţii improprii.

Apoi, astăzi, Președenția României a trimis un comunicat de presă prin care atestă și validează  decizia Preşedintelui Iohannis de a semna abrogarea legii recursului compensatoriu.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 19 decembrie a.c., următoarele decrete:
Decret privind promulgarea Legii de abrogare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PL-x 281/18.06.2019)”, a anunţat preşedenţia României.

Ce se întâmplă cu deținuții care deja au fost eliberați

În contextul acestor informații, juriștii specialiști au afirmat că recursul compensatoriu va produce efecte chiar și după abrogare. Asta însemnând că toți deținuții care sunt acum în pușcării vor beneficia de recursul compensatoriu, chiar dacă legea a fost abrogată astăzi.
Reamintim că, de la momentul aprobării, în 2017, legea a scos mai devreme din pușcării aproape 20.000 de deținuți, efectul fiind peste 500 de noi victime.

”Legea recursului compensatoriu, care a modificat condițiile de executare a pedepselor, este normă de drept penal substanțial, prin urmare, i se aplică principiul constituțional al legii penale celei mai favorabile”, a explicat pentru G4media.ro avocatul Cristian Ene.

”Legea recursului compensatoriu este o lege care vizează condițiile de executare. Ca urmare, se aplică exclusiv celor aflați în executarea pedepselor, nu celor care ar săvârși infracțiuni cât timp este ea în vigoare, dar nu au fost încă condamnați la pedepse cu executare. Așadar, dacă se va abroga, ultimii ei beneficiari vor fi numai cel aflați în penitenciar la data ieșirii legii din vigoare și numai cu privire la partea din pedeapsa executată de ei până în acea zi”, a explicat judecătorul Cristi Danileț.