Raed Arafat, despre vaccinarea din România. Ce îl nemulțumește pe șeful DSU

După o perioadă, relativ, lungă, marile companii farma anunţau realizarea primelor vaccinuri covid. Pfizer era prima companie care făcea acest lucru. Ulterior, la nivel internațional, se lua decizia ca statele lumii să înceapă campaniile de vaccinare covid. Problema a fost că un număr important de oameni au devenit reticenți la vaccinuri. Situația a fost resimțită acut și în România, mulți refuzând să se vaccineze. Situația, conform șefului DSU Raed Arafat, și nu numai, a creat tensiuni, iar numărul mare de infectări a fost pus pe seama acestei reticențe.

Campaniile de vaccinare și fenomenul de reticență

Nu ar trebui să existe nicio îndoială în această privință. Vaccinurile Covid-19 salvează vieți. Într-un studiu care a urmărit mai mult de 200.000 de persoane, aproape fiecare participant a dezvoltat anticorpi împotriva virusului în termen de două săptămâni de la a doua doză.

Îngrijorările inițiale spuneau că vaccinurile actuale ar putea fi mai puțin eficiente împotriva variantei Delta. Dar analizele ulterioare au arătat că atât vaccinul AstraZeneca, cât și cel Pfizer-BioNTech reduc ratele de spitalizare cu 92-96%. După cum au repetat mulți practicieni din domeniul sănătății, riscurile de efecte secundare grave ale unui vaccin sunt infime în comparație cu riscul bolii în sine.

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Andreea, o asistentă din Constanța, s-a sinucis acasă. Avea 28 de ani și o fetiță de 3 ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cu toate acestea, un număr considerabil de oameni sunt încă reticenți în a se vaccina. Potrivit unui raport recent al Fondului Monetar Internațional, acest procent variază. Datele vorbesc de aproximativ 10-20% în Marea Britanie, 50% în Japonia și 60% în Franța.

Rezultatul devine un fel de război cultural pe rețelele de socializare, mulți comentatori online susținând că cei care ezită să se vaccineze sunt pur și simplu ignoranți sau egoiști. Dar psihologii specializați în luarea deciziilor medicale susțin că aceste alegeri sunt adesea rezultatul multor factori care trebuie abordați cu sensibilitate, dacă vrem să avem vreo speranță de a ajunge la imunitate la nivelul populației.

Raed Arafat despre români și criza campaniei de vaccinare

În decembrie 2020, și după un start fulminant, populația României a devenit, la fel ca în cazul Franței, Angliei sau a Japoniei, reticentă la vaccinuri. Fie că vorbim de vacccinul Pfizer, AstraZeneca, Moderna sau J&J, numărul vaccinaților a scăzut dramatic.

În 2021, din primele state cum eram în decembrie la vaccinare, am ajuns la coada Europei. Am avut și avem rate mari de infectări. Raed Arafat și Ministerul Sănătății au dat vina tocmai pe acest aspect, al reticenței românilor, pentru numărul mare de infectări. Cu toate astea, Raed Arafat vede situația ca pe o victorie, vorbind de numărul de români vaccinați în acest moment:

„Faptul că noi am reuşit să vaccinăm peste opt milioane de oameni este… pentru România unde, din păcate, vaccinurile nu sunt bine văzute… nu numai cele de COVID, dar şi pentru alte boli. Eu zic că s-a făcut ceva dacă s-au vaccinat 8 milioane.

Clar că este insuficient. La acest moment, din păcate, populaţia (…) crede că nu mai trebuie să se vaccineze pentru că deja avem varianta uşoară. Poate că nu e chiar aşa situaţia, nu ştim încă, nu ştim care va fi evoluţia. A rămas clar că vaccinarea protejează”, a declarat, luni seară, la B 1 Tv, Raed Arafat.

Vestea bună este că multe persoane care au fost inițial ezitante își schimbă părerea. Odată cu apariția noii variante Omicron, populația parcă și-a mai schimbat optica, parte dintre ei acceptând vaccinarea, chiar și cu doza a treia. Transmisibilitatea mai mare a noii variante Delta, apoi Omicron, a crescut urgența ca vaccinurile să ajungă la cât mai multe persoane cât mai repede posibil. În același timp, a determinat populațiile lumii, reticente, să-și regândească prioritățile.