Quiche este o tartă de origini germanice sau franceze, ( găsiți la sfârșitul rețetei, un istoric interesant despre această tartă), care este compusă dintr-o crustă de aluat brisee cu unt și o umplutură de ou cu smântână. Aceste ingrediente sunt baza oricărui quiche, pe lângă acestea, ingredientele sunt variate:
praz, somon, spanac, brânzeturi, bacon, ciuperci cam orice combinație de alimente vă place. Puteți încerca și rețeta Quiche cu umplutură de șuncă și cașcaval.
Rețeta de Quiche, de astăzi, este cu somon afumat și brânză de capră. Dacă nu vă place gustul puternic al brânzei de capră, o puteți înlocui cu feta, telemea sau orice brânză tare.
Dar haideți să trecem la treabă!
Ingrediente pentru crusta de tartă
Ingrediente pentru umplutură
Aluatul pentru quiche se prepară după metoda coacerii „în orb”. Este o metodă simplă de coacere parțială a aluatului prin care se previne umezirea aluatului la adăugarea umpluturii.
Foarte important pentru acest aluat este ca ingredientele să fie foarte reci, respectiv untul și apa rece, eventual cu gheață.
1. La o parte grăsime, unt sau untură, se adaugă două părți făină.
Se amestecă repede untul rece, cu făina, gălbenușul și sarea. Se adaugă câte o lingură de apă rece până și se frământă cu mâna până se formează un aluat
nisipos. Nu insistați cu frământatul aluatului pentru a nu elibera glutenul din făină. Aluatul pentru tartă nu este un aluat elastic.
2. Din aluatul obținut se modelează o minge, se acoperă cu folie alimentară și se dă la frigider pentru 30 de minute.
3. Se pudrează cu făină suprafața de lucru, se scoate aluatul din frigider și se întinde cu sucitorul, până la o grosime de 1 centimetru.
4. Se întinde aluatul în tava de tartă, se taie marginile și se dă din nou la frigider pentru 15 minute
5.Se încinge cuptorul la 180 de grade
6. Se scoate tava din frigider. Se întinde o foaie de hârtie de copt peste aluat și se adaugă boabe de fasole pe toată suprafața aluatului. Acest procedeu împiedică creșterea
aluatului. Personal, nu înțep aluatul cu furculița pentru că se poate scurge sosul din umplutură, greutățile din boabele de fasole sunt suficiente.
7. Se dă tava la cuptor pentru 20 de minute.
1. Prazul se taie mărunt și se călește într-o tigaie cu puțin ulei
2. Într-un bol se bat ouăle cu smântâna lichidă și puțină sare. Atenție la cantitatea de sare, brânza este sărată
3. Se pune în tarta coaptă, mai întâi stratul de praz călit, apoi stratul de somon iar la sfârșit se pune brânza tăiată bucățele
4. Se toarnă compoziția de ouă și smântână peste straturile formate
5. Se dă tarta la cuptorul încins la 200 de grade, pentru 30 de minute sau până când formează o crustă aurie.
6. Se scoate din cuptor ți se lasă 10 minute la răcorit înainte de servire.
Quiche este o plăcintă populară în bucătăria franceză. Era considerată hrana săracilor, fiind umplută din tot ce aveau în cămară.
Quiche a apărut pentru prima dată în secolul al XVI-lea. S-a servit ca aperitiv alături de o salată, cald sau la temperatura camerei. Francezii nu îl servesc la micul dejun, dar americanii îl mănâncă la oricare masă a zilei.
Quiche este practic umplutura de cremă de ou cu smântână, iar crusta de tartă a evoluat de la aluat simplu cu drojdie la aluat brisee cu unt. Pregătirea mâncărurilor dulci și sărate cu ouă, brânză și condimente în forme speciale datează din timpuri foarte străvechi.
Istoricii culinari susțin că versiunea modernă a quiche-ului își are originile în Franța.
În epoca medievală, regiunea Lorena era cunoscută ca aparținând regatului germanic. Regiunea Lorena a fost de secole subiect de dispută între
francezi și germani. Prin urmare, este greu de spus cu exactitate cărei țări aparține quiche-ul.
În acest sens, există o împărțire ale felului de mâncare:
– Quiche Lorraine (versiunea franceză)
– Quiche Alsacia (versiunea germană).
Cu toate acestea, majoritatea istoricilor culinari susțin că originea quiche-ului este german. Cuvântul francez „quiche” provine cel mai probabil din germanul „Kuchen”, adică prăjitură.
Plăcinta în sine a apărut datorită frugalității și ingeniozității bucătarilor germani. Nu au vrut să arunce aluatul rămas de la prepararea pâinii, așa că le-au folosit pentru a face baza plăcintei. Umplutura a fost cu șuncă, ouă si smântână. Acesta a fost primul Lothringer Kuchen.
Francezilor le-a plăcut acest tip de plăcintă. Numai că au înlocuit aluatul de pâine cu foietaj. L-au numit Quiche Lorrainé în felul lor. Este o plăcintă pe bază de aluat, cu umplutură de ouă, cremă de brânză și slănină afumată (brânza gruyere a fost adăugată ulterior),coaptă într-o formă rotundă cu marginea ondulată.
Prima mențiune documentată despre quiche Lorena se găsește în cartea lui Philippe de Rarecourt în 1586. El a fost maître a ducelui Carol al III-lea de Lorena, care era un fan al felului de mâncare. Compoziția acestei plăcinte din Lorena a fost similară cu cea a pizzei napolitană sau a tartei flambée populare în Belgia și Alsacia. Quiche-ul a fost făcut din aluat de drojdie rulat subțire și umplut cu un amestec de smântână, ouă bătute și slănină.
Regele polonez Stanislaus Leszczynski, care a condus Lorena până în 1766, a fost un cunoscător de quiche Lorraine. Există o teorie conform cărei bucătarul său de curte Vincent de la Chapelle a fost cel care a dat faimoasei quiche forma sa modernă. A înlocuit aluatul simplu cu drojdie cu aluat brisee nisipos. Mai târziu, Lorraine a devenit parte a regatului francez și quiche a fost adăugată pe lista bucătăriei franceze.
Quiche s-a răspândit treptat în Europa până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Au apărut diferite variante de umpluturi de plăcintă: cu brânză albastră, spanac și somon, cu ciuperci, cu legume numai, șuncă, pui, pește, chiar și fructe de mare etc.
Au apărut opțiuni:
Germană – cu ceapă și bacon, dar fără brânză;
Elvețiană – tcu smântână și brânză Gruyere;
Mediterană – cu roșii uscate, vinete și ierburi.
Astăzi există o mulțime de rețete. De exemplu, quiche cu broccoli și sparanghel, cu midii, porumb și praz, cu ciuperci, spanac și fasole.