Unul din cele mai mai răsunătoare proteste din perioada comunistă l-a constituit, fără îndoială, greva minerilor din Valea Jiului, din 1977, eveniment care l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să-și întrerupă concediul. Șeful statului s-a deplasat la fața locului pentru a purta negocieri intense cu muncitorii.
Anul 1977 este unul extrem de important pentru România. Printre evenimentele care au marcat țara noastră se află și protestul minerilor din Valea Jiului, miting cu consecințe grave asupra muncitorilor.
Astfel, în vara anului 1977, minerii din Valea Jiului declanșau o grevă. Se produce așadar primul protest muncitoresc masiv din timpul regimului Ceaușescu.
La mijlocul anilor 70, viața minerilor era foarte dură, iar regimul le oferea recompense puține și promisiuni multe. În subteran, accidentele de muncă erau relativ dese. La începutul lunii iulie, anul 1977, legislația muncii referitoare la mineri a fost modificată.
Unele dintre noile măsuri intrate în vigoare făcea referire la pensiile de invaliditate, care au fost suprimate, iar vârsta de pensionare a crescut de la 50 la 52 de ani.
În Valea Jiului, unde lucrau în sectorul minier aproape 100 000 de oameni, exista o mai veche problemă. Regimul promisese construirea unor fabrici pentru soțiile minerilor, dar promisiunea nu se concretizase.În plus, ca în toată țara, aprovizionarea cu alimente și bunuri de consum din Valea Jiului era din ce în ce mai precară.
În aceste condiții, pe 1 august 1977, minerii din Valea Jiului , de la exploatarea Lupeni, au intrat în grevă. Greva s-a încheiat pe 3 august 1977.
Cea mai importantă sfidare a unui grup muncitoresc, lansată puterii comuniste din România, l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să-și întrerupă vacanța pe care o petrecea la malul Mării Negre.
Potrivit eveneimentulistoric.ro, Ceaușescu a ordonat oprirea trenurilor pentru ca minerii să nu ajungă la București și l-a trimis pe secretarul CC al PCR, Ilie Verdeț, să calmeze situația.
Însă acesta a fost sechestrat în gherata portarului de la intrarea din mina Lupeni, împreună cu prim secretarul de partid din București, motiv pentru care Nicolae Ceaușescu a fost nevoit să vină la Petroșani și să joace rolul de negociator cu mineri.
„În primele zile ale luni august 1977, la unele întreprinderi miniere din Valea Jiului s-au produs acte de dezordine care au dus la dezorganizarea producției, cu consecințe negative asupra realizării sarcinilor de plan.
Analiza împrejurărilor în care s-au produs actele de dezordine a scos în evidență și unele neajunsuri în activitatea organelor Ministerului de Interne„, se arată în raportul din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Șeful statului a lansat diverse promisiuni, printre care îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea calității alimentației și a bunurilor de consum, dar și revizuirea sistemului de pensii.
În ciuda promisiunilor făcute de Ceaușescu, cei care au organizat protestul nu au scăpat nepedepsiți. Efectele asupra muncitorilor au fost aspre.
Au urmat arestarea delegaților trimiși la negocieri cu Ceaușescu, „curățirea” muncitorilor care și-au reclamat drepturile (mai mult de 4000 au fost concediați și aproximativ 3000 dispuși în alte mine din Valea Jiului), acte de violență față de „vinovați”, declararea regiunii Lupeni ca „zonă interzisă”, arată memorialsighet.ro.