Prima mașina construită în România. Nu, nu e Dacia, nici Aro și nici Malaxa
Astăzi cu toții știm ca presupusa prima mașină construită în România era Dacia, de fapt ambiția lui Nicolae Ceaușescu. Dar dacă v-am spune că, de fapt, prima mașina construită în România nu e Dacia, nici Aro și nici Malaxa? Citește mai departe și află care a fost prima mașina construită în România.
Care a fost prima mașina construită în România
În plină revoluție industrială a României, la începutul secolului XX, undeva la Arad exista o companie, Compania Maghiară de Automobile din Arad (MARTA), care avea să construiască aici primele motoare din România.
Aici, de fapt, se afla prima fabrică de automobile ungurești, produsă la începutul secolului trecut.
Istoria ne spune că în 1900, un anume Endre Sármezey, la acea vreme inginerul-șef al Companiei de Căi Ferate Asociate Arad-Csanád, lua legătura cu o companie americană, Westinghouse, pentru a cumpăra generatoare electrice pentru viitoarele tramvaie. Pe lângă aceste generatoare, planul a fost de a construi la Arad un fel de autobuze în scopuri turistice.
Din 1908 se lansa compania „Magyar Automobil Részvénytársaság Westinghouse Rendszer”, având ca profil fabricarea, repararea și vânzarea de motoare pentru transportul feroviar și în alte scopuri, precum și de vehicule turistice, de pasageri și comerciale. În cadrul fabricii, conform documentelor vremii, aveau să lucreze 160 de muncitori, iar după martie 1910 aveau să fie construite primele modele cu componente franceze, iar puținele autoturisme, vehicule comerciale și autobuze, ieșeau pe poarta fabricii arădene.
Singurul client al fabricii a fost Poșta Maghiară
Documentele vremii mai arată că au existat probleme serioase de marketing, ceea ce a dus la încetinirea activității la fabrică și la acumularea stocurilor. Singurul client constant a fost Poșta Maghiară, iar după ani de zile de probleme financiare, Wiener Bakwerein a preluat în cele din urmă întreaga companie de la fabrica maghiară de anvelope, Magyar Ruggyantárugyár.
Directorii francezi au demisionat, la fel și consiliul de administrație. Întreaga companie a fost transformată, iar din 1912, numele a fost schimbat în „MARTA Magyar Automobile Részvénytársaság, Arad”, astfel încetând colaborarea cu firma din Le Havre. Noii conducători au reorganizat fabrica, au construit o nouă strategie de marketing.
MARTA, prima mașina construită în România, a câștigat cupa de aur
Pentru a dovedi că mașinile MARTA puteau egala calitatea mărcilor străine, trei mașini mici au fost înscrise la cursa de mașini mici din Ungaria din 1912 și au câștigat cupa de aur. Și tot în 1912, orașul Budapesta a comandat 200 de taxiuri. Când trăsurile trase de cai au fost înlocuite de automobile, compania maghiară de taxi a fost o altă organizație oficială care a cumpărat vehicule fabricate în cantități mai mari.
Acum, MARTA se confrunta cu prea multe comenzi, iar fabrica trebuia extinsă. În 1913, producția a mers fără probleme, fiind livrate șasiuri pentru camioane de 1,5 tone și 2,5 tone către Poștă, iar cei de la ACSEV au comandat motoare. Au existat mici probleme cu taxiurile, docuemntele arătând mari probleme pentru constructorii maghiari de caroserii care nu aveau suficientă capacitate, așa că a fost solicitată și firma austriacă Lohner.
Vezi și: Care a fost prima mașină produsă în România și cum arăta (nu, nu e Dacia)
Pe măsură ce fabrica și-a dat seama de afacerea cu taxiuri, au convins și alte orașe să înființeze companii de taxi, iar MARTA avea să furnizeze mașinile. La sfârșitul anului 1913, au fost introduse noi modele. Acestea erau propulsate de motorul britanic Daimler-Knight fără supapă. Pe atunci, acesta era un motor de înaltă tehnologie, iar fabrica și șoferii își puneau mari speranțe în succesul noilor motorizări.
Odată cu declanșarea Primului Război Mondial, fabrica avea să-și reorganizeze producția, singurele motoare produse în timpul războiului fiind cele de avioane și cele pentru camioane, proprietarii fabricii fiind nevoiți să marească din nou capacitatea fabricii, dar, în timpul războiului, lipsa materiei prime a însemnat probleme, care după ani de zile au devenit grave.
După război, Aradul a devenit parte a României, iar activele MARTA au fost vândute unui bancher, într-o ultimă adunare a acționarilor la 12 ianuarie 1922, unde s-a anunțat lichidarea societății.
Au fost construite 451 de vehicule MARTA
În toți anii de funcționare, conform datelor istorice, de pe porțiel fabricii de la Arad aveau să iasă nu mai puțin de 451 de vehicule, după cum urmează:
- 20 de camioane și autobuze Westinghouse-system
- 25 de autoturisme Westinghouse
- 2 transportor poștal Csonka-system
- 4 Autobuz poștal Westinghouse-sistem de transport poștal
- 200 de taxiuri și autoturisme cu sistem Austro-Daimler.
- 200 camionete de mici dimensiuni din sistemul Daimler.
Mai există o replică a celebrelor autobuze MARTA
Datele istorice rămân, și putem vorbi azi, așadar, de vehiculul MARTA ca fiind prima mașina construită în România. Și pentru a dovedi acest lucru, tot la Arad, există și un centru cultural, HUB cultural mART, al cărui manager, Ovidiuu Balint, a decis să consturiască o replică a acestui vehicul, după ce s-a întâlnit cu reprezentanți ai firmelor producătoare de automobile din Arad, cu reprezentanți ai Universității Aurel Vlaicu din Arad și cu un antreprenor, la Primăria Arad, în prezența viceprimarului Ilie Cheșa. Aceștia au discutat detaliile refacerii autobuzului cu etaj Westinghouse-MARTA, relatează Nyugati Jelen.
Vezi și: Ce viteză maximă prindea prima maşină din istorie. E o mare surpriză, se întâmpla în 1885
Procesul de construcție, care va dura aproximativ doi ani, este sprijinit de municipalitatea locală și de alte organizații, iar la realizarea acestuia contribuie și producătorii locali de piese auto și facultatea de inginerie și design a Universității Aurel Vlaicu. Aspectul autobuzului seamănă cu predecesorul său produs în secolul trecut, dar, conform planurilor, acesta va fi propulsat de un motor electric conform standardelor moderne. Autobuzul finalizat va avea un rol turistic pe un anumit traseu.
Prima mașina construită în România are și un centru cultural
Centrul Cultural mARTA este dedicat conservării și prezentării patrimoniului și trecutului industrial al orașului. O parte a acestui obiectiv este renovarea clădirii fabricii MARTA, construită între 1900 și 1910. Pentru aceasta, administrația locală încearcă să obțină sprijin, parțial nerambursabil, în cooperare cu Mako din Ungaria. Conform autorităților arădene, uzina a fost donată orașului de către Astra Rail Industries în 2021, în calitate de proprietar al terenului, cu scopul de a crea un centru cultural în clădirea Art Nouveau.
Monumentul industrial se află acum într-o stare de degradare atât în interior, cât și în exterior. Clădirea se află în administrarea centrului cultural mARTA, care a elaborat mai multe planuri de renovare a acesteia. Valoarea estimată a proiectului este de 11 milioane de euro, din care o parte ar urma să fie acoperită de fonduri europene nerambursabile, conform Agerpres.