Climatologii fac previziuni sumbre pentru România. În următoarele decenii, nu vom mai avea parte de un fenomen meteo extrem de important. Schimbările climatice sunt inevitabile și se resimt și la nivelul țării noastre. Temperatura va crește în medie pe tot teritoriul țării. La ce trebuie să ne așteptăm pe viitor?
Climatologii vin cu vești extrem de triste pentru România. Dispar fenomene meteo, iar temperaturile cresc cu 8 grade pe tot teritoriul țării. Se pare că schimbările climatice afectează grav țara noastră.
Creștereile de temperaturi nu vor fi uniforme, iar cele mai pesimiste scenarii arată că temperaturile medii anuale vor mai mari cu 8 grade în lunile de vară până la finalul acestui secol.
În plus, grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu până la 80%, în timp ce zilele cu ploaie vor fi din ce în ce mai rare, dar de intensități și cantități mai mari, spune Roxana Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Într-o analiză pentru InfoClima, specialistul spune că un coșmar climatic ar putea lovi România până în 2100.
„În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1°C, o creștere comparabilă cu media globală.
Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme. În funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp.
De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării.
Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4°C în cel mai pesimist scenariu”, remarcă aceasta.
Cele mai semnificative diferențe climatice se vor înregistra după 2050 și s-ar putea chiar să rămânem fără zăpadă.
„Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80%, comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001, în regiuni din vestul, centrul și sudul României.
În munți, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”, indică Roxana Bojariu.