Cu un secol în urmă, în timpul Marelui Război, lancerii indieni s-au distins pe fâșia de pământ care se întinde de-a lungul Mediteranei. Gaza a văzut multe războaie de atunci, dar niciunul atât de dramatic și letal precum cel care se desfășoară acum. Care este povestea Fâșiei Gaza și câteva momente cheie în istoria ei.
Fâșia Gaza se referă la o fâșie îngustă de pământ îngrămădită între Israel și Egipt, la Marea Mediterană. Ocupată pe rând de Imperiul Otoman și apoi de Imperiul Britanic, ea reprezintă teritoriul palestinian mai mic dintre cele două — celălalt fiind Cisiordania.
După crearea statului Israel în 1948, Egiptul a controlat Gaza timp de aproape două decenii. După victoria Israelului în Războiul de Șase Zile din 1967 împotriva vecinilor săi arabi, Israel a obținut controlul asupra Fâșiei Gaza și Cisiordaniei.
Timp de următorii 38 de ani, Israelul a controlat fâșia și a permis construirea a 21 de așezări evreiești.
În 2005, sub presiune internațională și domestică, Israel s-a retras din Gaza, evacuând aproximativ 9.000 de coloniști israelieni și forțele sale militare, lăsând enclava sub guvernarea Autorității Palestiniene, care controla și părți din Cisiordania ocupată.
Astăzi, cu peste 2 milioane de palestinieni care trăiesc pe o suprafață de aproximativ 140 de mile pătrate, este „una dintre cele mai dens populate teritorii din lume”, conform organizației israeliene neguvernamentale Gisha.
Jumătate dintre palestinienii care trăiesc în Gaza au sub 19 ani, dar au puține sau deloc perspective de creștere socioeconomică și acces limitat la lumea exterioară.
Hamas, care a avut conflicte repetate cu liderii palestinieni din Cisiordania care au negociat Acordurile de Pace de la Oslo, este o mișcare naționalistă palestiniană militantă condusă în prezent de Ismail Haniyeh. A preluat controlul asupra Gaza după ce a câștigat alegerile acolo în 2006. De atunci, nu au mai avut loc alegeri.
Cu toate apelurile din partea Națiunilor Unite și a grupurilor pentru drepturile omului, Israel menține o blocadă terestră, aeriană și maritimă asupra Gaza începând cu 2007, ceea ce a avut un efect devastator asupra civililor palestinieni.
Israel susține că blocada, care îi oferă controlul asupra granițelor Gaza și este și impusă de Egipt, este necesară pentru a proteja cetățenii israelieni de Hamas.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii consideră blocada ilegală și afirmă că încalcă Convenția de la Geneva, o acuzație pe care oficialii israelieni o neagă.
ONU, diferite grupuri pentru drepturile omului și cercetători în domeniul dreptului, invocând blocada, consideră că Gaza este încă sub ocupație militară israeliană.
Hamas este una dintre cele două principale partide politice din teritoriile palestiniene.
Fondată în 1987 în timpul unei revolte împotriva ocupației israeliene a Gaza și Cisiordaniei, grupul a fost inițial o ramură a Frăției Musulmane, care susține principii islamiste – credința că islamul ar trebui să joace un rol major în viața politică.
Multe țări, inclusiv SUA, Marea Britanie și Canada, au desemnat Hamas drept organizație teroristă din cauza atacurilor sale asupra Israelului, care includ tiruri de rachete și atacuri sinucigașe.
Alte țări, inclusiv Noua Zeelandă, consideră doar aripa militară a Hamas drept grup terorist. Hamas furnizează și servicii sociale pentru oamenii din Gaza, cum ar fi educația și îngrijirea medicală în spitale.
Hamas susține că este o mișcare de luptă pentru libertate pentru a elibera palestinienii de sub ocupație și pentru a recupera părți mari din Israel. Acțiunile sale sunt divizive printre palestinieni și cei care susțin înființarea unui stat palestinian din cauza folosirii violenței.
Un sondaj recent realizat de Centrul Palestinian pentru Politici și Cercetare a arătat că o treime dintre palestinieni consideră divizarea internă și politică dintre Autoritatea Palestiniană din Cisiordania și Hamas din Gaza drept „cea mai dăunătoare dezvoltare care s-a întâmplat din 1948”.
Același sondaj a arătat că mai mult de jumătate dintre palestinienii care trăiesc în Gaza și Cisiordania ar vota pentru Hamas în locul Autorității Palestiniene.
Popularitatea grupului a crescut după un conflict de două săptămâni cu Israel în 2021, cu aproximativ 75% dintre cei chestionați considerând că Hamas apără Moscheea Al-Aqsa și alte locuri sfinte musulmane din Ierusalimul de Est.
Hamas primește sprijin masiv din partea Iranului, care contribuie cu „fonduri, arme și instruire” grupului militant, conform Consiliului pentru Relații Externe.
Cu toate că Turcia insistă că susține Hamas doar din punct de vedere politic, ea a fost acuzată că finanțează terorismul Hamas, inclusiv prin fonduri redirecționate din programele guvernamentale turcești.
Human Rights Watch a asemănat condițiile din Gaza cu „o închisoare la aer liber”, referindu-se la restricțiile de mișcare impuse de Israel palestinienilor de acolo.
Israelul interzice palestinienilor să intre sau să iasă din zonă „cu excepția cazurilor extrem de rare, care includ condiții medicale urgente și o listă foarte scurtă de comercianți”, conform organizației israeliene pentru drepturile omului B’Tselem.
Israelienii, coloniștii evrei și străinii nu sunt supuși acestor restricții și sunt liberi să călătorească în interiorul și în afara Gaza.
De-a lungul anilor, Israelul a închis treptat punctele de trecere terestre din Gaza spre Israel, cu excepția uneia, care este deschisă doar palestinienilor cu permise aprobate de Israel.
Egiptul închide sporadic trecerea sa terestră pentru luni de zile, care adesea este singura modalitate prin care oamenii din Gaza pot avea acces la restul lumii.
Prin limitarea importurilor și aproape toate exporturile, blocada israeliană de 16 ani a adus economia Gaza aproape de colaps, cu rate de șomaj de peste 40%, conform Băncii Mondiale.
Peste 65% din populație trăiește sub limita sărăciei, conform ONU, iar 63% dintre oameni din Gaza sunt considerați „insecuri alimentar” de Programul Alimentar Mondial.
Există puțin sprijin psihologic pentru o generație de copii care trăiesc cu efectele psihologice pe termen lung ale expunerii constante la violență, conform unui raport ONU, care a descris o creștere a problemelor de sănătate mentală, inclusiv depresie, printre tinerii care trăiesc în Fâșia Gaza.
„Închiderea Gaza împiedică oamenii talentați și profesioniști, cu multe de oferit societății lor, să urmeze oportunități pe care oamenii din alte locuri le iau ca atare”, a spus Human Rights Watch într-un raport din 2021.
„Excluderea palestinienilor din Gaza de la libera lor circulație în interiorul patriei lor limitează vieți și subliniază realitatea crudă a apartheidului și persecuției pentru milioane de palestinieni.”
În urma atacului surpriză recent al Hamas care a ucis 700 de israelieni, condițiile pentru civili din Gaza sunt așteptate să se deterioreze dramatic. Până în prezent, peste 400 de palestinieni au murit în urma atacurilor aeriene israeliene.
O invazie terestră israeliană în Gaza este probabilă, iar Hamas a promis să se opună cu fermitate. Luni, Ministrul Apărării al Israelului a anunțat „o blocadă completă” a Gazăi, întrerupând toată electricitatea, combustibilul, hrana și apa pentru enclavă.