Peştele pe care nu ar trebui să îl consumi de Florii. Avertismentul transmis de medici, trebuie evitat

Când vine vorba de pește, toată lumea știe că este unul din cele mai sănătoase alimente, dar cu toate astea medicii trag atenția asupra unui aspect, și anume peştele pe care nu ar trebui să îl consumi de Florii, explicând și de ce ar trebui evitat.

Peștele este unul dintre cele mai sănătoase alimente

Toată lumea este de acord cu assta pentru că este o sursă excelentă de proteine, micronutrienți și grăsimi sănătoase. Cu toate acestea, unele tipuri de pește pot conține niveluri ridicate metale grele, în special mercur, care este toxic.

De fapt, expunerea la mercur a fost legată de probleme grave de sănătate. După cum bine se știe, mercurul este un metal greu care se găsește în mod natural în aer, apă și sol, fiind eliberat în mediu în mai multe moduri.

Mercurul poate fi eliberat inclusiv prin procese industriale, cum ar fi arderea cărbunelui, sau prin evenimente naturale, cum ar fi erupțiile. Specialiștii în domeniu mai precizează că, de fapt, există trei forme principale, și anume elementar, sau metalic, anorganic și organic.

Oamenii pot fi expuși la această toxină în mai multe moduri

Deși cantitățile de mercur regăsite în pește sunt, în mare parte controlabile, specialiștii atrag atenția asupra faptului că putem fi expuși la mercur, iar o formă de expunere este prin inhalarea vaporilor de mercur în timpul exploatării miniere și al muncii industriale.

De asemenea, puteți fi expuși prin consumul de pește și crustacee, deoarece aceste animale absorb concentrații scăzute de mercur din cauza poluării apei. Unul din medicii români care atrate atenția asupra acestui metal toxic, medicul Anca Hâncu, care spune că „Există o limitare care ar trebui respectată atunci când vorbim despre consumul de peşte”.

Care este peştele pe care nu ar trebui să îl consumi de Florii

Conform aceluiași specialist, peştele pe care nu ar trebui să îl consumi de Florii, este exact cel cu o cantitate mai mare de mercur decât cea admisă.

Aici Anca Hâncu menționează rechinul, dar și un alt pește, despre care spune că „Păstrăvul are 0,17, tonul poate avea o cantitate de la 0,3 până la 0,6.”, explicând, în același timp, și care este peștele cu cea mai mică cantitate de mercur:

„Cea mai mică cantitate de mercur se găsește în peștele din ape foarte curate. În păstrăv, de pildă, se găsește o cantitate foarte mică de mercur.

Cu cât este peștele mai mare, cu atât va căpta mai mult din aceste substanțe toxice. Totodată, dioxina este o substanță toxică care nu trebuie să se regăsească în pește.

Un pește care conține dioxină,  nu este comestibil, nu ar trebui consumat acest peşte.”, precziează medicul Anca Hâncu.

Peştele pe care nu ar trebui să îl consumi, cu un conținut extrem de ridicat de mercur

Cantitatea de mercur din pește și pericolul la care te expui, mâncând inclusiv fructe de mare depinde de specie și de nivelurile de poluare din mediul înconjurător. Un studiu realizat între 1998 și 2005 a constatat că 27% din peștii din 291 de cursuri de apă conțineau mai mult decât limita recomandată.

Un alt studiu a descoperit că o treime din peștele prins avea niveluri de mercur mai mari de 0,5 părți pe milion, un nivel care ar putea cauza probleme de sănătate pentru persoanele care consumă acest pește în mod regulat.

În general, peștii mai mari și mai longevivi tind să conțină cel mai mult mercur, iar printre aceștia se numără, în afară de rechin, peștele-spadă, tonul proaspăt, marlinul, macroul, peștele țiglă și știuca de nord.

Nivelurile de mercur din pește sunt măsurate ca părți pe milion (ppm). Iată care sunt nivelurile medii din diferite tipuri de pește și fructe de mare, de la cel mai mare la cel mai mic:

• Pește spadă: 0,995 ppm
• Rechin: 0,979 ppm
• Macrou regal: 0,730 ppm
• Ton obez: 0,689 ppm
• Marlin: 0,485 ppm
• Ton la conservă: 0,128 ppm
• Cod: 0,111 ppm
• Homar american: 0,107 ppm
• Pește alb: 0,089 ppm
• Hering: 0,084 ppm
• Merluciu: 0,079 ppm
• Păstrăv: 0,071 ppm
• Crab: 0,065 ppm
• Eglefin: 0,055 ppm
• Merlan: 0,051 ppm
• Macrou de Atlantic: 0,050 ppm
• Raci: 0,035 ppm
• Pollock: 0,031 ppm
• Pește pisică: 0,025 ppm
• Calmar: 0,023 ppm
• Somon: 0,022 ppm
• Anșoa: 0,017 ppm
• Sardine: 0,013 ppm
• Stridii: 0,012 ppm
• Scoici: 0,003 ppm
• Creveți: 0,001 ppm

În concluzie, peștii mai mari tind să mănânce mulți pești mai mici, care conțin cantități mici de mercur, iar  asta face ca pericolul intoxicării noastre cu substanţe toxice să fie și mai mare, în cazul în care se consumă acest tip de pește. Așdar, mare atenție la ceea ce cumpărați.