Pericolul fatal la care se expun românii care locuiesc în aceste localități. Atenție mare!

Schimbările climatice au un impact asupra vieții și sănătății oamenilor într-o varietate de moduri. Mail ales în zonele poluate industrial, spune OMS. Acestea amenință ingredientele esențiale ale unei bune sănătăți, aer curat, apă potabilă sigură, alimente nutritive și adăposturi sigure. În același timp, au potențialul de a submina decenii de progrese în domeniul sănătății la nivel mondial. Aceste efecte ale climei se regăsesc mai ales în zonele poluate industrial, iar în România există câteva astfel de zone. Conform unor date recente, anula există un procent de români care mor din această cauză. principalul diagnostic, în aceste cazuri, este cancerul bronhopulmonar, iar numărul aestora crește.

Cancerul bronhopulmonar, principalul motiv de deces în zonele poluate industrial

Efectele combinate ale poluării aerului înconjurător, în aer liber, și ale poluării aerului din zonele poluate industrial și gospodării cauzează milioane de decese premature în fiecare an. Toate survin, în mare parte, ca urmare a creșterii mortalității cauzate de accidente vasculare cerebrale. Altele din cauza unor boli cardiace, boli pulmonare obstructive cronice.

Cancerul bronhopulmonar și infecțiile respiratorii acute, sunt o altă cauză a numărului tot mai mare de decese. În România, conform unor date statistice, aproape 55% din pacienții depistați cu cancer bronhopulmonar vin din zonele poluate industrial din România. În mare, aceste zone sunt Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireşu, Simeria, Şimleul Silvaniei.

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Andreea, o asistentă din Constanța, s-a sinucis acasă. Avea 28 de ani și o fetiță de 3 ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Plămânii sunt expuşi în permanenţă la mediul exterior, iar poluarea atmosferică, în special în marile oraşe, și zonele poluate industrial, scade capacităţile de apărare intrinsecă a plămânilor. Acest fapt duce la o creştere a susceptibilităţii faţă de infecţiile care, de altfel, sunt mai mult sau mai puţin inofensive.

Remodelarea arborelui bronşic de la epiteliu până la interstiţiu prin expunerea în permanenţă la zonele poluate industrial sau generaţi de motoarele cu combustie internă creşte alarmant modificările displazice şi metaplazice la acest nivel. În consecinţă, poate duce la apariţia cancerului bronhopulmonar.”, explică Andrei Leşan, medic specialist pneumologie, conform Adevărul.ro.

Conform OMS, poluarea aerului înconjurător este responsabilă pentru aproximativ 4,2 milioane de decese pe an. Parte din aceste decese vin și ca urmare a depistării cancerului bronhopulmonar.

Aproximativ aproximativ 250.000 de decese

Între 2030 și 2050, se așteaptă ca schimbările climatice să provoace aproximativ 250 000 de decese suplimentare pe an. Se estimează că, până în 2030, costurile directe ale daunelor pentru sănătate se vor situa între 2 și 4 miliarde de dolari pe an.

Zonele cu o infrastructură de sănătate slabă și zonele poluate industrial vor fi cele mai puțin capabile să facă față fără asistență pentru a se pregăti și a răspunde. OMS sprijină țările în construirea unor sisteme de sănătate rezistente la schimbările climatice. În același timp ajută la urmărirea progreselor naționale în ceea ce privește protecția sănătății împotriva schimbărilor climatice.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va trebui făcută prin alegeri mai bune în materie de transport. Un alt segment îl constă în alimentație și utilizare a energiei verde. Toate acestea vor duce la îmbunătățirea sănătății, în special prin reducerea poluării aerului.

Prin urmare, Acordul de la Paris privind schimbările climatice este, potențial, cel mai puternic acord în domeniul sănătății din acest secol. OMS sprijină țările în evaluarea câștigurilor în materie de sănătate care ar rezulta din punerea în aplicare a contribuțiilor existente stabilite la nivel național la Acordul de la Paris, precum și a potențialului de câștiguri mai mari în urma unor acțiuni mai ambițioase în domeniul climei.