Tu ai auzit despre palatul celebru din Bucureşti care a ascuns ani de zile o mumie? Nu, nu este o glumă. Chiar Domnitorul Carol I s-a deplasat la clădirea impunătoare pentru a fi martor la deschiderea sarcofagului. Locul este pur și simplu de basm. Pe vremuri, copiii spuneau că aici se ascundeau pitici tolăniţi în iarbă. FOTO
Știi povestea palatului din București care a ascuns, timp de ani de zile, o mumie? Este amplasat pe un teren denivelat și impresionează prin formele și proporțiile sale. Pașii care călcau, pe vremuri, dincolo de grilajul său, pe aleile ce șerpuiau prin cele două hectare de gazon și plantații savante, aveau impresia că pășeau pe latifundii.
Nu te mai ținem în suspans și îți spunem exact despre ce este vorba: Palatul Crețulescu. Construcția sa a început în anul 1835, din dorința boierului și politicianului Iordache Crețulescu. A fost proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau într-un stil arhitectural neoclasic, foarte popular la acea vreme. Inițial, clădirea a fost reședință pentru familia Crețulescu.
Multe dintre secretele Palatului Crețulescu își au rădăcina în această perioadă de timp. În anul 1869, la clădirea cu pricina a fost adusă o mumie. Nu, nu este o glumă. Evenimentul este amintit de istoricul de artă Cezara Mucenic, în lucrarea „Palatul Elena Kretzulescu”, Editura Simetria, 2021, o carte-document cu calități grafice excepționale.
În volumul citat se relatează cum Elena Crețulescu l-a întâmpinat pe unchiul său, Dr. Crețulescu, la întoarcerea sa din Egipt în palat. Bărbatul nu a venit cu mâna goală, ci i-a adus în dar femeii o mumie a unui preot egiptean care, pe vremuri, era senzația Bucureștiului. Chiar și Domnitorul Carol I s-a deplasat la casa boierilor ca să o vadă.
„Revine în țară cu mumia unui preot al zeului Amon din Theba, ce data cam din anii 1600 înainte de Hristos. Momâia a fost adusă în casele vărului său de pe strada Știrbey Vodă, unde locuia la acea dată, și la deschiderea sarcofagului a participat chiar și domnitorul Carol I”, se arată în lucrarea „Palatul Elena Kretzulescu”.
Într-o altă lucrare, Palatul Crețulescu din Micul Paris a fost descris ca fiind un loc cu adevărat de basm. Copiii care treceau, pe vremuri, pe lângă el bănuiau că aici se ascundeau pitici de grădină.
„Copiii care treceau în drum spre școlile din apropiere bănuiau un basm întreg cu pitici de grădină tolăniți în iarba ce le ajungea până la brâu”, se arată în „Ilustrația Română”, din anul 1933.
În anul 1879, Palatul Crețulescu a fost cumpărat de statul român și renovat. Modificările au fost efectuate cu scopul de a transforma clădirea într-o clădire guvernamentală care să găzduiască mai multe instituții importante, precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrărilor Publice și Ministerul Educației.
Te-ar putea interesa și: Castelele din România unde poți să te cazezi. Sunt de o frumusețe rară!
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul Crețulescu a suferit daune grave din cauza bombardamentelor și a incendiilor. Ulterior, a fost restaurat și folosit tot în scopuri administrative. O altă restaurare a avut loc la sfârșitul secolului al XX-lea, când i-au fost restabilite caracteristicile neoclasice originale.