Pentru majoritatea românilor știrea că orașul Horezu devine stațiune turistică de interes național, poate nu înseamnă foarte multe. Dar pentru locuitorii de aici, care sunt și vestiți ceramiști, poate însemna o infuzie în economia zonei extrem de importantă. Conform unui comunicat emis de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, se va aproba curând acest statut pentru orașul vâlcean.
Orașul Horezu este situat în centrul Depresiunii Horezu, între dealuri și Munții Căpățânii, pe trei râuri, din care Luncavăț este cel mai important. Orașul a fost menționat pentru prima dată în istorie la 5 septembrie 1487, când era doar un mic sat deținut de domnitorul Vlad Călugărul.
Apoi este deținut de Constantin Brâncoveanu, care-l va dona Mănăstirii Hurez, o bijuterie a artei românești. În secolul al XVIII-lea, micul sat s-a dezvoltat foarte mult, devenind un târg și din 1968 este oraș.
Ceramica Horezu și artizanatul olăritului au devenit valori de patrimoniu universal în 2012. În acest an aceste meșteșuguri antice au fost incluse pe lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, după patru ani de muncă grea.
Conform site-ului UNESCO, fabricarea ceramicii Horezu este o „artizanat unic și tradițional” practicat atât de bărbați, cât și de femei care locuiesc în partea de nord a județului Vâlcea.
Acest meșteșug are o vechime de cel puțin 300 de ani, datând de pe vremea când domnitorul Constantin Brâncoveanu a început construcția Mănăstirii Hurezi, în 1690.
Documentele istorice evidențiază satele meșterilor din olărit înființate lângă mănăstiri, palatul domnitorului sau orașe, formând cătune specializate sau mahalale.
Povestea târgului de ceramică ,, Cocoșul de Hurez ”a început în vara anului 1971. Organizatorii festivalului de folclor ,, Cântecele Oltului” au adăugat în celebrarea costumelor populare cel din lut care se transformă în opere de artă în mâinile meșterilor.
Începând cu 1974, de la ediția a IV-a, Târgul se desfășoară la Horezu, în primul weekend din iunie. Aici fiecare meșter are suficient spațiu pentru a-și expune produsele. Sunt invitați și meșteri ai olăritului din alte centre românești, maghiare și săsești, ceea ce oferă o imagine de ansamblu a fabricării olăritului contemporan.
Aceasta atrage chiar an de an mii de căutători și cunoscuți ai autenticității românești, a tradiționalului adus la stadiul tehnicii. Dar și turiști străini care știu despre aceste opere de artă tradițională românești.
Conform unui comunicat emis de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, se va aproba curând acest statut pentru orașul vâlcean. Decizia este o gură de aer pentru localnicii de aici, 6.000 la număr, dar și o infuzie de capital în economia locală, a orașului.
„Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, olăritului, exploatarea și prelucrarea lemnului.
Olăritul continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea, trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din țară, majoritatea din ele aflând-se în aproprierea Horezului”, precizează Ministerul Economiei.
Odată intrat în acest circuit, orașul va avea o viziblitate mult mai mare și se așteaptă ca numărul turiștilor români și străini, în special, să crească. În localitate sunt peste 900 de locuri de cazare care-și așteaptă viitori turiști.