Dimensiunea catastrofală a pandemiei COVID-19 ar fi putut fi evitată, dar un „cocktail toxic” a contribuit la răspândirea sa galopantă la nivel mondial, a concluzionat un grup independent. Cocktail-ul la care se face referire, este compus, în opinia grupului, din ”întârziere, ezitare și negare”. A fost avertisment după avertisment după avertisment și totuși lumea nu a făcut ceea ce era necesar pentru a se pregăti pentru o pandemie, se arată în prima analiză cuprinzătoare a răspunsului global la COVID-19. Cu toate astea, OMS a recunoscut analiza, și a făcut și comentariile de rigoare.
Din cauza acestei lipse de pregătire, țările au rămas fără provizii esențiale, au fost împovărate de sisteme de sănătate cu resurse insuficiente și au fost nevoite să se grăbească să coordoneze un răspuns, în timp ce marile populații vulnerabile au avut puține opțiuni pentru a se proteja, spune raportul grupului de analiză independentă.
„Combinația dintre alegerile strategice greșite, lipsa de voință de a aborda inegalitățile și un sistem necoordonat a creat un cocktail toxic care a permis pandemiei să se transforme într-o criză umană catastrofală”, scrie Grupul independent pentru pregătirea și răspunsul la pandemii (IPPPR) în raportul său, care a fost prezentat pe 12 mai 2021..
Pentru ca data viitoare să fie mai bine, grupul propune o revizuire de sus în jos a sistemului de pregătire pentru pandemii, inclusiv crearea unui nou consiliu mondial pentru sănătate, asemănător Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, precum și mai mulți bani și mai multă putere pentru Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
„Este o evaluare sinceră a eșecului literalmente sistematic al răspunsului la COVID la fiecare nivel, de la OMS până la nivel național”, spune Lawrence Gostin, director al Institutului O’Neill pentru dreptul sănătății naționale și globale de la Universitatea Georgetown.
Dar Gostin spune că grupul de experți este vag în ceea ce privește modul în care se pot produce schimbările masive pe care le urmărește și a ratat o oportunitate de a atrage atenția asupra comportamentului negativ al țărilor, inclusiv asupra modului în care China a gestionat focarul la începutul epidemiei.
„Grupul independent a avut ocazia de a oferi OMS o acoperire politică pentru a da nume, pentru a identifica cu onestitate greșelile acolo unde acestea apar. Și nu au făcut acest lucru.”, este de părere Lawrence Gostin.
IPPPR a fost creat anul trecut la cererea statelor membre ale OMS. Grupul de 13 membri, condus de fosta președintă libereriană Ellen Johnson Sirleaf și de fostul prim-ministru neozeelandez Helen Clark, a intervievat zeci de persoane cu privire la toate aspectele pandemiei și a analizat sute de publicații.
Raportul lor, „COVID-19: Make it the Last Pandemic”, concluzionează că lumea nu a reușit să ia în serios amenințările pandemice și să construiască structuri care să poată răspunde la agenții patogeni cu răspândire rapidă. Țările s-au bazat pe OMS pentru a se menține în siguranță, dar nu au dotat-o cu resursele necesare pentru a face acest lucru.
„Timp de mulți ani, OMS a primit noi sarcini fără a avea suficientă autoritate sau resurse pentru a le îndeplini pe deplin.
În această pandemie, eforturile conducerii și ale personalului său au fost neîntrerupte, dar problemele structurale au fost expuse”, scriu autorii.
Raportul propune să se acorde OMS mai multă influență, independență și resurse. Taxele statelor membre ar trebui să fie majorate pentru a constitui două treimi din bugetul de bază al agenției. În prezent, taxele reprezintă 20 % din bugetul total al OMS. Restul provine din donații, cele mai multe dintre acestea fiind alocate pentru proiecte specifice.
Directorul general al organizației ar trebui să fie ales pentru un mandat de 7 ani în loc de 5 ani, dar ar trebui să fie limitat la un singur mandat, susține IPPPR, eliminând astfel politica implicată în candidatura pentru realegere. Aceasta este o propunere rezonabilă, spune Jeremy Farrar, directorul Wellcome Trust.
Faptul că actualul lider al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, va candida, se pare, pentru un al doilea mandat anul viitor, nu pare să afecteze politicile sale, spune Farrar, dar „trebuie să fie în mintea oamenilor de la OMS”.
Raportul vizează, de asemenea, unele dintre propriile decizii ale OMS. De exemplu, o urgență de sănătate publică de interes internațional ar fi trebuit probabil să fie declarată până la prima reuniune a Comitetului de urgență al OMS, la 22 ianuarie 2020, scriu autorii, în loc de o săptămână mai târziu, după o a doua reuniune.
Iar OMS ar fi putut, de asemenea, să facă mai mult pentru a avertiza din timp despre posibila transmitere de la om la om, chiar și atunci când nu s-a dovedit că aceasta a avut loc, susțin realizatorii analizei.
După publicarea reaportului și în urma mai mult analize, OMS a confirmat existența unor factori slabi gestionați, la nivel mondial asupra pandemiei. În același timp, șeful organizației a tras câteva semnale de alarmă cu privire la actuala situație, ca uramre a apraiției variantei noi de virus, declarând într-o conferință de presă următoarele:
„La nivel mondial, avem un cocktail toxic de slabă acoperire vaccinală şi depistare foarte slabă, o reţetă perfectă pentru ca variantele să se reproducă şi să se amplifice. Nicio altă variantă nu a provocat atâta îngrijorare în lume de la apariţia Delta.
Varianta Omicron a fost semnalată pentru prima dată de OMS pe 24 noiembrie 2021 de Africa de Sud, în timp ce primul caz cunoscut confirmat în laborator a fost identificat plecând de la un eşantion prelevat pe 9 noiembrie”, spune Tedros Adhanom, potrivit Agerpres.