Se apropie sărbătorile de Paște, dată la care Biserica Ortodoxă sărbătorește nașterea lui Iisus Hristos. Există, cu prilejul acestei sărbători, multe obiceiuri despre care nu știai și care încă se mai respectă în multe zone.
Înainte de obiceiurile întâlnite încă în România, ar trebui să știi răspunsul la câteva curiozități legate de Paște.
Mulți cred că ouăle roșii reprezintă sângele lui Iisus, dar se pare că, de fapt, coșul cu ouă imită un cuib de păsări. Mai mult, iepurașul de Paște își are originile în Franța, dar conceptul de iepuraș care aduce ouă a fost inventat de americani în secolul XIX.
Primul ou de ciocolată a fost făcut în Germania,în secolul XIX, dar recordul pentru cel mai mare ou de ciocolată aparține Belgiei. Acolo a fost făcut unul care măsură 8,32 metri, iar pentru fabricarea lui au fost necesare aproximativ două tone de ciocolată.
În noaptea de Înviere, în Țară Moților, băieții trebuie să ia toacă de la biserica, să o ducă în cimitir și să o păzească, iar, în cazul în care este furată, trebuie să cinstească sătenii în ziua de Paște.
Fetele din Bucovina trebuie să spele clopotniță cu apă proaspătă, iar cu aceeași apă să se spele ele însele în dimineață zilei de Paște. În zona de nord a Sucevei, pe lângă pască și cozonaci, se prepară și “babele”, o prăjitură specială.
În Ardeal, fetele sunt stropite cu parfum să aibă noroc tot anul. Iar în Sibiu, se împodobește un pom cu ouă roșii. În Banat, copiii se spală pe față cu apă în care a stat un ou roșu și fire de iarbă verde.
La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat. Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci.