Cercetătorii din întreaga lume duc o luptă contra cronometru pentru depistarea unui tratament şi a unui vaccin împotriva virusului care a băgat în sperieţi o lume întreagă. De asemenea, aceştia încearcă să îşi dea seama cum acţionează boala care răpune într-o mare măsură pacienţii bătrâni, dar şi tineri care nu sufereau de alte boli.
Se cunoaşte faptul că virusul ucigaş afectează în principal oameni trecuţi de 70 de ani şi cu boli cunoscute cum ar fi, boli de inimă, diabet, diverse boli de plămâni, precum şi pacienţii cu obezitate.
Pe de altă parte, acelaşi virus periculos a cauza moarte şi printre persoane tinere, sănătoase, acesta fiind un adevărat mister pentru cercetători. CNN a adus în discuţie acest fapt pornind de la moartea unui profesor american în vârstă de 30 de ani, Ben Luderer.
Ben Luderer a fost infectat de soţia sa, Brandy, care a prezentat o formă uşoară a bolii, manifestată doar prin creşterea temperaturii. Ben, în schimb, a ajuns la dificultăţi de respiraţie. În ultima vineri a lunii martie, bărbatul a mers la spital, unde medicii l-au intubat cu oxigen şi i-au dat medicamente.
Văzând că se simte mai bine, în seara în care a fost internat, medicii l-au trimis acasă, recomandându-i izolarea şi să „continue să facă ce făcea şi înainte”. În duminica următoare, acesta se simţea bine şi părea că îşi va reveni. Noaptea, starea lui s-a agravat, având din nou probleme de respiraţie. Nu a vrut să mai meargă la spital şi a decedat în aceeaşi noapte (30 martie), în patul de acasă.
Cazul profesorului american nu este singular, sunt mult mai multe morţi de acest fel, fapt care face ca această boală să fie una neobişnuită.
„Sunt fascinat de ceea ce aş numi patogeneza (acestei boli n.r.). Ştiţi, sunt multe persoane care sunt bine şi apoi, dintr-o dată, unii au nevoie de conectare la aparate respiratorii, precum ECMO (un aparat cardio-pulmonar) şi apoi sunt morţi”, a afirmat doctorul Anthony Fauci, imunologul american care a condus Institutul Naţional de Alergii şi Boli din SUA. Fauci.
Oamenii de ştiinţă încă nu ştiu cum acţionează noa boală. „Mai există ceva acolo, şi sperăm că ne vom da seama exact, în cele din urmă”, a afirmat Anthony Fauci.
Cercetătorii bănuiesc că boala ar putea avea legătură cu genele umane. O altă posibilitate ar putea fi variaţia genei ACE2, enzima care se ataşează de suprafaţa exterioară a celulelor din plămâni, precum şi a inimii.
„Variaţiile genei ACE2, care modifică receptorul, ar putea uşura sau îngreuna parcursul virusului către celulele pulmonare”, a afirmat, medicul Philip Murphy, imunolog în cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase. Un alt factor cheie ar putea fi agentul tensioactiv care permite extinderea sau contractarea şi expulzarea coronavirusului din corpul unor persoane infcetate.
„Dacă vă gândiţi la plămânii voştri ca la un burete, agentul tensioactiv ar fi detergentul care i-ar face moi şi flexibili. Fără agent tensioactiv, plămânii devin rigizi şi greu de stors. Acesta ar putea fi motivul pentru care unii pacienţi continuă să aibă probleme chiar şi contectaţi la aparate de respiraţie„, au mai spus cercetătorii.
Un alt factor care ar putea duce la îmbolnăvirea şi moartea persoanelor tinere şi sănătoase ar putea fi un sistem imunitar prea bun, care funcţionează prea bine. Acesta ar duce la furtună inflamatorie masivă care ar putea copleşi plămânii şi alte organe ale corpului. Acesta ar putea fi şi motivul pentru care steroizii, un suprimant al sistemului imunitar, par să fie benefici pentru unii pacienţi infectaţi cu virusul ucigaş.
Pe de altă parte, cercetătorii mai spun că este posibil ca persoanele sănătoase să nu fi luat măsuri de protecţie necesare, fapt care i-a făcut să fie vulnerabili la teribilul virus. Nu s-au izolat social şi au fost expuşi la încărcături virale mult mai mari.
Până să îşi dea seama cum acţionează noul virus asupra pacienţilor, indiferent de vârstă, cercetătorilor le va lua mai multe luni. Aşa că, măsurile de prevenţie, de distanţare socială şi de igienă riguroasă cele de bază în contextul actual.