Tensiunile dintre Rusia și întreg occidentul au ajuns la un nou nivel. Vladimir Putin s-a adresat în primul său discurs națiunii din februarie, de la declanșarea conflictului în Ucraina, așteptat de foarte multă lume. Putin a lansat o nouă amenințare nucleară la adresa Occidentului, ordonând și mobilizare parțială. În același timp, Ministerul rus al Apărării afirmă că răspunsul este „motivat de teama unui atac iminent al Ucrainei”. Conform celor de la New York Times, „Președintele Biden vrea să evite provocarea Rusiei într-un moment în care oficialii americani se tem că Vladimir V. Putin ar putea escalada războiul pentru a compensa pierderile recente.”. În același timp, publicația a făcut și un anunț uluitor despre România. Conform publicației americane, Putin se pregătește să atace țara noastră.
Conform datelor din presa occidentală, Vladimir Putin a ordonat astăzi mobilizarea a 300.000 de rezerviști pentru a lupta în Ucraina. Liderul de la Kremlin a mai declarat că Moscova va răspunde cu puterea întregului său vast arsenal dacă Occidentul va continua „șantajul nuclear” în legătură cu conflictul din această țară.
A fost prima mobilizare de acest fel a Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial și a însemnat o escaladare majoră a războiului, aflat acum în a șaptea lună. A urmat recentelor eșecuri ale forțelor ruse, alungate din zonele pe care le capturaseră în nord-estul Ucrainei în urma unei contraofensive ucrainene din această lună și care sunt împotmolite în sud.
„Dacă integritatea teritorială a țării noastre este amenințată, vom folosi toate mijloacele disponibile pentru a ne proteja poporul. Aceasta nu este o cacealma.
Rusia are o mulțime de arme pentru a răspunde”, a declarat în discursul televizat adresat națiunii ruse, Putin.
Ministrul rus al apărării a declarat că mobilizarea parțială va chema 300.000 de rezerviști și se va aplica celor cu experiență militară anterioară. Rusia a fost implicată în mai multe conflicte de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Dar, aceasta a fost prima convocare de acest fel de atunci.
Imediat după discursul lui Putin, presa occidentală a început să analizeze declarațiile și amenințările lui Putin. Date fiind analizele specialiștilor, aceștia afirmă câteva posibile opțiuni ale Rusiei în următoarea perioadă.
Printre cele mai sumbre analize a fost și cea a publicației americane New York Times, care vorbește de posibile atacuri rusești asupra unor centre de aprovizionare militară din Polonia și România către Ucraina.
„Argumentul privind sistemul de rachete tactice al armatei, sau ATACMS, vine într-un moment critic, când oficialii de la Casa Albă, Departamentul de Stat, Pentagonul și agențiile de informații americane par mai îngrijorați ca niciodată de faptul că dl Putin ar putea escalada războiul pentru a compensa retragerea sa umilitoare.
Ei nu știu ce formă ar putea lua această escaladare. Dar multe dintre opțiunile pentru care se pregătesc sunt sumbre. Mai multe bombardamente nediscriminatorii asupra orașelor ucrainene, o campanie de ucidere a liderilor ucraineni de rang înalt sau un atac asupra centrelor de aprovizionare din afara Ucrainei – situate în țări NATO precum Polonia și România – care canalizează cantități extraordinare de arme, muniții și echipamente militare în țară.”, relatează publicația americană, făcând referire la sistemul de rachete tactice al armatei, sau ATACMS.
New York Times a preluat și declarațiile președintelui american Joe Biden. Acesta declara recent că „Încercăm să evităm al Treilea Război Mondial”. Publicația merge mai departe cu lucrurile, accentuând faptul că Volodimir Zelenski pune presiune pe administrația americană de a trimite noi capabilități militare în Ucraina:
„Domnul Zelensky insistă în fața oficialilor americani că nu intenționează să lovească orașe rusești sau să țintească obiective civile, chiar dacă forțele președintelui Vladimir V. Putin au lovit blocuri de apartamente, teatre și spitale din Ucraina pe tot parcursul războiului. Arma, spune dl Zelensky, este esențială pentru lansarea unei contraofensive mai ample, poate la începutul anului viitor.”, spune New York Times.
Cu toate astea, mai spun analiștii, nu există ceva ce l-ar putea împiedica pe Putin să facă ceea ce a declarat. Ba mai mult, Putin ar putea face o demonstrație de forță, prin declanșarea unui focos nuclear deasupra Mării Negre.
Un alt moment tensionat, au fost declarațiile președintelui turc, Recep Erdogan, în care îi cere lui Putin să încheie conflictul. În declarațiile sale, președintele turc a mers mai departe, spunând că Rusia ar trebui să cedeze Ucrainei, inclusiv Crimeea. Cu toate astea, președintele declară că impresia rezultată din discuțiile recente cu Vladimir Putin a fost că acesta dorea „să pună capăt acestei situații cât mai curând posibil”.
Erdogan a vorbit despre faptul că a avut „discuții foarte ample”cu Vladimir Putin la summit-ul din Uzbekistan săptămâna trecută. Într-un interviu acordat postului american de televiziune PBS, liderul turc a declarat că a avut impresia că președintele rus a dorit un sfârșit rapid al războiului.
„El îmi arată de fapt că este dispus să pună capăt cât mai repede posibil.
Aceasta a fost impresia mea, pentru că modul în care se desfășoară lucrurile în acest moment este destul de problematic”.
El a mai spus că 200 de „ostatici” vor fi în curând schimbați între cele două părți. Cu toate astea, nu a dat mai multe detalii despre cine ar fi inclus într-un astfel de schimb de prizonieri.
Erdogan spune că „pământurile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei”. Nu a fost clar dacă a inclus și teritoriul Crimeei, deținut de separatiștii susținuți de Rusia din 2014.
Erodgan a fost întrebat dacă Rusiei ar trebui să i se permită să păstreze Crimeea. Președintele a spus că a discutat cu Putin despre returnarea peninsulei „proprietarilor de drept”. Cu toate astea, nu s-a înregistrat niciun progres.