Movila din Botoșani care ascunde o comoară, dar nimeni nu se apropie de ea: „Este blestem mare să sapi acolo”

Movila din Botoșani care ascunde o comoară, dar nimeni nu se apropie de ea: „Este blestem mare să sapi acolo”
Legendele movilelor din județul Botoșani

În județul Botoșani există o legendă din bătrâni care s-a transmis din generație în generație până astăzi. Se spune că pe malurile Prutului se află niște movile care ar fi morminte de uriași. Cu toate acestea, specialiștii sunt de altă părere.

Ce ascunde movila din Botoșani

Specialiștii spun că pe acele dealuri se află, într-adevăr, morminte vechi, însă nu ale uriașilor. Acestea aparțin neamurilor migratoare, majoritatea războinici-călăreți din veacurile întunecare ale istoriei. Cercetătorii nu prea și-au îndreptat atenția către misterioasele movile. Din punct de vedere științific au examinat o singură movilă, numită „Mormântul crăiesei”. Aceasta se află în mijlocul unei mlaștini în satul Alba. Oamenii spun că aici au murit mai mulți războinici germanici, în urma luptelor împotriva hunilor.

Satul Alba este situat lângă Prut, foarte aproape de graniță. Locuitorii satului cunosc foarte bine movila de pământ. Din moși strămoși a circulat legenda cum că acolo zace o femeie uriașă, în mijlocul unor mlaștini de pe câmpurile pustii de la marginile satului.

Oamenii au diferite povești despre movilă. tanti Adela, o locuitoare, spune că acolo zace o femeie uriașă într-o rochie de mireasă, iar în jurul ei se găsesc o mulțime de comori. Pe de cealaltă parte, soțul lui tanti Adela are altă variantă. Bătrânul spune că la marginea satului a fost înmormântată o femeie războinică ce avea coif și sabie.

Locuitorii spun că în zonă sunt comori negăsite

Un profesor din comuna Hudești, Gheorghe Apătăchioaei spune că, lăsând deoparte legenda, movila este un mormânt cât se poate de real. Cadrul didactic este pasionat istoric local și spune că acolo s-ar afla mormântul unui războinic ostrogot, o căpetenie, având în vedere anumite piese de inventar recuperate din movilă.

”Mormântul a fost cercetat o singură dată, la începutul secolului al XIX lea, cu metodele de atunci. Mărturiile vremii spun că acolo s-au găsit nişte obiecte, ale căror poze au apărut mai târziu şi în posesia cărora am intrat şi noi. Sunt obiecte germanice. Inclusiv coiful este al unui germanic. Totodată defunctul se spune că avea părul păstrat. Era lung şi roşcat. De aceea au crezut că este o femeie şi i-au spus ”crăiasa”. După aceea şi-au dat seama că este un bărbat, un războinic, înarmat. A fost îngropat cu tot cu calul”, spune profesorul.

Toți locuitorii știu că în acea zonă sunt comori de mare valoare. Cu toate acestea, nimeni nu s-a dus în căutarea acestora. O parte din locuitori se tem de mlaștini, iar alții de cauza blestemelor.