Motivul revoltător pentru care dosarul ”10 August” a fost clasat. Românii se vor înfuria

Motivul revoltător pentru care dosarul ”10 August” a fost clasat. Românii se vor înfuria
Motivul pentru care dosarul 10 august a fost clasat

Tribunalul a decis în 2 martie că dosarul privind intervenția în forță a jandarmilor la protestul diasporei din 10 august 2018 rămâne clasat. Decizia este definitivă. Deputatul Stelian Ion a afirmat că ordonanța de clasare încă se află pe rolul instanțelor de judecată și că ministrul Justiției nu poate interveni în soluționarea dosarului. Tribunalul București explică de ce s-a ajuns la acest verdict.

Justiția a îngropat dosarul 10 august. Tribunalul București explică

Tribunalul București a respins cererea de redeschidere înaintată de DIICOT. Decizia este definitivă. Asta înseamnă că șefii din Jandarmerie scapă de răspundere penală pentru felul în care au coordonat intervenția din noaptea protestului. Hotărârea magistraților a stârnit revoltă și indignare în rândul oamenilor, mulți adunându-se în fața Tribunalului București imediat după verdict, unde au mers să protesteze.

Tribunalul a dat publicității, marți, motivele pentru care judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheț a respins cererea de redeschidere a anchetei în dosarul ”10 august”. În motivarea deciziei, judecătoarea arată că susținerile fostei șefe a DIICOT în ordonanța de redeschidere a urmăririi penale sunt neîntemeiate.

Argumentele invocate de aceasta vizează chestiuni de ordin procedurat, nu substanțial. Judecătoarea a explicat faptul că ancheta penală a fost inițiată din oficiu, a doua zi după evenimentele care au avut loc în data de 10 august 2018, cu ocazia manifestației cunoscute sub denumirea de ”Mitingul Diasporei”.

Imediat după, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, fiind derulate în paralel două anchete penale: una de către Secția Parchetelor Militare din Cadrul Parchetului General și cealaltă de către DIICOT. Mai târziu, o parte din ancheta desfășurată de către Secția Parchetelor Militare a fost declinată și reunită la ancheta desfășurată de DIICOT. Pe de altă parte, magistratul spune că Secţia Parchetelor Militare continuă investigaţiile penale.

Frânturi din motivarea instanței 

„Revenind la ancheta penală desfăşurată de DIICOT şi finalizată prin ordonanţa nr. 2122/D/P/2019 din data de 26.06.2020, judecătorul de cameră preliminară constată că la dispunerea soluţiei procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu administrat atât de către Secţia Parchetelor Militare (probe câştigate cauzei, urmare a prorogării de competenţă), cât şi de către procurorul DIICOT.

Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reţine caracterul neîntemeiat al susţinerilor procurorului ierarhic superior, prin care înţelege să-şi fundamenteze concluzia deficienţei anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecţii la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate ori că nu a citat în vederea reaudierii ori audierii nicio persoană vătămată şi niciun martor (cu excepţia martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranţa, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel)”, se arată în motivarea instanţei.

„În al doilea rând, invocarea de către procurorul ierarhic superior (Giorgiana Hosu, n.r.) a faptului că procurorul de caz nu a readministrat probatoriul administrat în faţa Secţiei Parchetelor Militare, pe lângă faptul că nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă această obligaţie, este o afirmaţie ‘pro causa’, în condiţiile în care urmărirea penală nu este guvernată de principiul nemijlocirii, aşa cum procurorul ierarhic superior a încercat să se subînţeleagă (în motivarea ordonanţei de redeschidere menţionându-se că ‘trebuie căutate, în principal, sursele primare ale probelor, organele judiciare trebuie să ia legătura cu suspectul/inculpatul în mod direct, să asculte nemijlocit martorii, să perceapă direct obiectele ce constituie mijloace materiale de probă, să ia contact cu experţii, în acest fel organul judiciar va putea percepe o serie de aspecte care pot influenţa soluţionarea justă a cauze’).

Principiul nemijlocirii este specific fazei de judecată şi reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO. Dacă legiuitorul ar fi înţeles ca urmărirea penală să se efectueze în mod nemijlocit de către procuror, instituţia prevăzută de dispoziţiile art. 303 C.pr.pen. – care permite procurorului să delege organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuarea de acte de urmărire penală, acte de urmărire penală care, potrivit art. 7 alin. 6 din OUG 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, sunt efectuate în numele acestuia – nu ar mai fi fost reglementată”, mai este precizat în document.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI