Motivul pentru care Putin a atacat Ucraina, dezvăluit. Totul despre planurile liderului de la Kremlin legate de „lumea rusă”

Încă din primele zile ale invaziei ruse din Ucraina, multă lume și-a pus o întrebare. Care a fost motivul pentru care Putin a atacat Ucraina? Deși au trecut mai bine de 6 luni de la momentul zero, nu a apărut și un răspuns concret. Asta până de curând, deoarece chiar Putin a dezvăluit motivul. În același timp s-a aflat totul despre planurile liderului de la Kremlin legate de „lumea rusă”.

Care a fost motivul pentru care Putin a atacat Ucraina, dezvăluit chiar de Putin

Luna trecută, Vladimir Putin a participat la „Forumul Economic Internațional” de la Sankt Petersburg. În acest cadru, președintele rus Vladimir Putin a prezentat o versiune deosebit de expansivă a argumentului său, potrivit căruia întreaga fostă Uniune Sovietică este, de fapt, „Rusia istorică”.

În discursul său, Putin nu a pledat, așa cum se aștepta, pentru o recreare literală a Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice sau a Imperiului țarist rus. Putin a vrut, mai degrabă, să-și spună opinia sa.

Aceasta pare a fi că cele 14 națiuni suverane care au făcut parte din Uniunea Sovietică, ar trebui să joace un rol subordonat. Liderul de la Kremlin a folosit expresii, precum coordonare a politicilor externe și a intereselor economice.

Iar în opinia sa, acestea ar trebui făcute cu prioritățile stabilite de la Moscova. Această viziune și sfidarea tot mai mare a Ucrainei, au fost cele care au motivat invazia din acest an, spune Putin.

Dimensiunea, resursele economice și legăturile istorice ale Ucrainei cu Rusia fac din ea pivotul în „lumea rusă” a lui Putin.

Dictatorii susținuți de Putin în Belarus și Kazahstan, în colțul său pentru războiul din Ucraina

Alți vecini sunt aproape importanți, în special Kazahstan și Belarus, a consimțit Vladimir Putin. Primul este un stat vast, cu resurse energetice masive. Kazahstan face legătura între Europa și Asia.

Cel de-al doilea, un loc cu legături istorice și culturale semnificative cu Rusia. Statul BElarus este așezat la granița Uniunii Europene și a NATO.

Chiar până la invazia Rusiei în Ucraina, guvernele autocrate atât din Belarus, cât și din Kazahstan păreau ferm în tabăra lui Putin. Dar, de la invazie, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată.

Așa cum a devenit evident la acel forum din iulie de la Sankt Petersburg. Putin a împărțit scena cu președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev.

Tokayev, profitând de ocazie pentru a respinge viziunea expansionistă a lui Putin, a făcut-o chiar în fața acestuia.

Referindu-se la limbajul privind integritatea teritorială din Carta Națiunilor Unite, Tokayev a justificat refuzul guvernului său de a recunoaște regiunile separatiste susținute de Rusia din estul Ucrainei.

„Nu recunoaștem Taiwanul, nici Kosovo, nici Osetia de Sud sau Abhazia. Și, după toate probabilitățile, acest principiu va fi aplicat entităților cvasi-statale.

Ceea ce, în opinia noastră, Luhansk și Donețk sunt.”, a declarat Tokayev în fața forumului.

Poate că a părut o declarație geopolitică seacă, dar trebuie să fi sunat ca o blasfemie pentru Putin, care a privit și nu a spus nimic în replică.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, nu a fost atât de obraznic. Țara sa, spre deosebire de Kazahstan, a participat direct la războiul lui Putin.

Dar retorica lui Lukașenko a fost și ea surprinzătoare, arătată cel mai recent într-o declarație ciudată prin care felicita Ucraina.

Momentul era cu ocazia zilei sale naționale și îi ura adversarului Rusiei „ceruri pașnice, toleranță, curaj, putere și succes în restabilirea unei vieți decente”.

Guvernul ucrainean a respins declarația ca fiind „cinică”, dar nici aceasta nu poate fi fost bine primită de Kremlin.

Concluzia și consecințele invaziei Ucrainei

În jumătatea de an de la începutul războiului, gradul de izolare a lui Putin pe scena mondială a devenit un obiect de interes intens. Acțiunile sale s-au prăbușit în rândul puterilor europene.

Majoritatea îl vedeau cândva ca pe o sursă convenabilă, deși problematică, de energie și stabilitate. Dar Putin este încă mai popular decât și-ar dori liderii occidentali în multe părți din Asia și Africa.

Mai puțin observat a fost faptul că unele dintre țările despre care s-ar presupune că ar fi cele mai susținătoare ale ambițiilor lui Putin au dat, în schimb, semne de disconfort. De la consimțământ reticent la ostilitate totală.

Pentru a contracara SUA, NATO și UE, Putin a prezentat de mult timp o viziune a unei ordini alternative de alianțe politice. A vorbit de alianțe economice și militare în regiunea Rusiei sub conducerea Moscovei.

Concluzia finalp este că, atât Ucraina, cât și Belarus și Kazahstan, sunt componente necesare. Toate sunt părți integrante din acest proiect ambițios al lideului de la Kremlin.