Monica Tatoiu, profesoară de matematică, explică, în exclusivitate pentru Playtech Știri, ce înseamnă, de fapt, sistemul digitalizat de corectare, aplicat și la examenele de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, dar și care sunt dezavantajele testelor de tip grilă. Monica Tatoiu ne-a mai dezvăluit, în acest interviu, și ce fraude se făceau la examene, ce înțelegeri și semne aveau profesorul și elevul, pe lucrarea scrisă.
Profesoară de matematică, Monica Tatoiu explică, pe înțeles, pentru părinți și elevi, ce înseamnă, mai exact, acest sistem digitalizat de notare, aplicat și la examenele de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024:
”Pur si simplu, se folosește ca să nu corecteze lucrarea elevului chiar profesorul lui sau un profesor din aceeași școală. Prin urmare, se scanează și se distribuie lucrarea către alți profesori, din alte unități de învățământ, din oraș sau chiar din țară, ca să se evite frauda, pe viitor. Se mai încerca să se fraudeze, erau înțelegeri între profesor și elev, mai exact se îndoia colțul lucrării, într-un fel diferit, sau pe nu știu care rând exista o ștersătură, ca să se identifice lucrarea, de către cadrul didactic care corecta. Există însă și dezavantaje, situații mai delicate. De pildă, dacă lucrările unor elevi de la un liceu foarte bun din București sunt corectate de profesori din școli în care elevii sunt foarte slabi, de nota 5 sau 6, aceștia ar putea să nu fie exigenți, să acorde note cu mult mai bune”, a declarat Monica Tatoiu, exclusiv pentru Playtech Știri.
Monica Tatoiu este familiarizată cu astfel de examene. Și ea, în calitate de profesoară de matematică, a făcut parte, ani la rând, din comisia de profesori care corectează lucrările elevilor:
”Am corectat și eu, ani la rând, lucrările la matematică, pentru admiterea la liceu, pentru Evaluarea Națională, pentru Bacalaureat. Și pe atunci era cam așa. Primeai un număr de lucrări, se făcea și a doua evaluare, uneori, chiar și a treia, dacă exista o diferență mare de punctaj. Veneam la ora 8.00 dimineața la școală și până la miezul nopții nu plecam, nu aveai voie să iei acasă lucrările elevilor. Nu eram plătiți în plus, cum s-ar crede!”.
Monica Tatoiu mai menționează, exclusiv pentru Playtech Știri, și de ce testele grilă nu sunt eficace la probe precum româna și istoria:
”Ca să completezi cu Adevărat sau Fals, să bifezi acolo căsuța, este mai greu la unele materii. La matematică și la fizică să zicem că este bine, dar nu poți da teste de tip grilă la istorie sau la limba română. Nu poți să bagi mintea unui copil într-un tipar, în DA sau NU, sunt elevi care văd lucrurile în alt mod. La evaluare nu este vorba de cantitate, mai există și nuanțe”.
Monica Tatoiu ne-a vorbit și despre examenul, de azi, la Matematică, din cadrul simulării Evaluării Naționale, despre gradul de dificultate:
”M-am uitat pe probele de azi, de la Matematică, sunt publice, pe Internet. Pot spune că au fost câteva elemente care să departajeze elevii, de la nota 8 la nota 10, dar au fost teste seci, din punctul meu de vedere. Dar, nu am ce comenta, așa cere acum programa”, ne-a mai menționat Monica Tatoiu, în exclusivitate pentru Playtech Știri.
După examenele la Limba și Literatura Română, dar și la Matematică, mâine, 7 februarie 2024, are loc proba scrisă la Limba și Literatura Maternă. Iar pe 23 februarie 2024 vor fi comunicate rezultatele. La aceste examene, lucrările elevilor sunt scanate în clasă și corectate pe platforma digitalizată, a precizat ministrul Educației, Ligia Deca, citată de Edupedu.