Modul brutal prin care Nicolae Ceaușescu a ascuns focarele de holeră. ”Li se ardeau casele!”

Modul brutal prin care Nicolae Ceaușescu a ascuns focarele de holeră. ”Li se ardeau casele!”
Cum a ascuns Nicolae Ceaușescu focarele de holeră?

Securitatea se pricepea bine la ascunsul sub preș a lucrurilor importante și la secrete. Iată cum au decis să păstreze în taină focarele de holeră din Tulcea! Modul prin care au reușit în cele din urmă să facă asta a fost extrem de brutal.

Cum a ascuns Ceaușescu focarele de holeră?

Numeroase focare de holeră au izbucnit în Deltă în ultima jumătate de secol. Acest lucru s-a petrecut după ce localnicii au băut apa netratată din Dunăre. Cel mai afectat a fost orașul Sulina, unde s-au înregistrat cel mai mare număr de infectați din această cauză. Comuniștii desigur că nu doreau să aducă panica în rândul oamenilor, chiar și dacă ei trebuiau să știe ce se petrece, dorind ca țara să afișeze în continuare o imagine perfectă. Sublinem faptul că nici jurnaliștii nu aveau libertatea să informeze cetățenii, iar oamenii de rând aveau să afle că locuințele celor bolnavi erau arse din temelii din cauza unei boli aduse de peștele oceanic. Oamenii încercau să ducă vorba din loc în loc, dar Securitatea cenzura corespondența. Un raport întocmit de Victor Burlacu, șeful Securității din Constanța, arată realitatea de atunci.

„Noi totuşi suntem cam îngrijoraţi, pentru că la Sulina, Chilia, Sf. Gheorghe şi Tulcea bântuie holera. Nu ştiu dacă aţi auzit, dar asta nu iartă pe nimeni… după câteva ore apare spumă la nas şi la gură, individul nu poate supavieţui mai mult de 24 de ore. S-au luat măsuri energice de combaterea bolii, celor bolnavi li se ard toate lucrurile, inclusiv casa“
Victor Burlacu, șeful Securității din Constanța

Cum a ascuns Nicolae Ceaușescu focarele de holeră?
Cum a ascuns Nicolae Ceaușescu focarele de holeră?

Un singur deces la Sulina

La Sulina s-au înregistrat 115 persoane infectate în anul 1977 și a murit un singur om. Holera s-a manifestat prin tulburări digestive, vomitări excesive care duc în cele din urmă la o deschidratare a bolnavului.

„La acea vreme, pe fluviul Dunărea, intrau anual cam 4.500 – 5.000 de nave, deci cam 10 – 12 nave pe zi. Ele veneau din toate colţurile lumii, aducând cu ele microbi în apa de balast pe care o deversau aici, la ancoraj, la milele 6 şi 7. Probabil vibrionul holeric aşa a ajuns şi la noi“
Nicolae Răducu, activist de mediu

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI