Mircea Cărtărescu, primele declaraţii după ce nu a fost acceptat în Academia Română. „Aşa trebuia să fie”

Literatura română a ultimilor ani a avut și are exponenții săi de marcă. Printre aceștia, nominalizat și la Premiile Nobel pentru Literatură, se numără și scriitorul român Mircea Cărtărescu. Lucrările sale au fost și sunt promovate la nivel național și internațional prin intermediul Ministerului Culturii, dar și prin intermediul Institului Cultural Român prin cele 19 sedii din Europa, China și Statele Unite ale Americii. Cu toate aceste aspecte importante din cariera sa de scriitor, se pare că membrii Academiei Române au decis să nu-i acorde votul de a deveni membru al instituției, iar azi Mircea Cărtărescu a făcut și primele declarații după ce nu a fost acceptat în Academia Română.

Mircea Cărtărescu este cel mai tradus autor român al ultimilor ani

Ajuns astăzi la vârsta de 67 de ani, scriitorul român Mircea Cărtărescu se poate mândri cu acest statut, de cel mai tradus scriitor român contemporan. În același timp, se mai poate mândri cu faptul că lucrarea sa „Nostalgia”, a intrat în colecția Penguin Random House Modern Classic la mai bine de trei decenii de la publicare.

Este autorul ultimilor decenii extrem de promovat de Ministerul Culturii, precum și de Institutul Cultural Român în toate țările în care instituția are sedii. În același timp, Spania este țara în care Cărtărescu a ținut mult timp capul de afiș al celor mai importante instituții culturale.

Autorul are un CV impresionant care cuprinde 11 volume de poezii, apărute într anii 1980 și 2020, printre care cea mai îndrăzneață lucrare fiind „Levantul”, un poem epic apărut în 1990 la „Cartea Românească”, despre care se spune că este „o epopee eroicomică, dar și un periplu prin istoria literaturii române.”

În afară de poezie, Mircea Cărtărescu a scris și proză, apărută între 1989 și 2007, cea mai importantă carte fiind „Nostalgia”, apărută la Editura Humanitas, București, în 1993. Ulterior, după anii 90, autorul s-a înhămat și la publicarea de esee și publicistică, traduceri din autorii străini importanți, dar a avut și colaboări în volume colective din literatura contemporană română.

Este printre puținii autori români nominalizați la faimoasele Premii Nobel pentru Literatură, iar în 2012, la vârsta de 56 de ani, declara: „Am exprimat doar a zecea parte din ceea ce am în minte„. 

Vezi și: Cuvântul nou care a intrat în DOOM3 este greșit. Dexonline, mesaj categoric către Academia Română

„Până la urmă, cine controlează Academia romană?”

La începutul lunii februarie se punea problema intrării autorului în rândurile membrilor Academiei Române, la secțiunea de Filologie și Literatură, dar așa cum prezentau cei de la G4media, votul care ar fi trebuit să i se acorde lui Mircea Cărtărescu avea să se poticnească în rândul membrilor secțiunii la care ar fi trebui să intre autorul.

Deși au existat explicații din partea președintelui Secțiunii de Filologie și Literatură, mulți au pus acest vot de neacceptare pe seama unor critici dure pe care Mircea Cărtărescu le făcea la adresa Academiei Române în 2006, scriind atunci că:

„Aflu că patriarhii României culturale, Neagu Djuvara şi Mihai Șora, nu sunt academicieni. Cum nu sunt nici Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Atunci cine, Doamne iartă-mă, e în Academie?

Cine-a făcut primirile în ultimii 25 de ani, şi pe ce criterii? Nu cumva cineva a lăsat să intre în acest for toată intelighenţia pesedista, naţionalista şi anti-occidentala? Mă-ntreb şi eu aşa.

Până la urmă, cine controlează Academia romană?”, scria Cărtărescu în 2016, într-o postare pe Facebook.

Vezi și: Anunțul făcut de Mircea Cărtărescu despre fiul său Gabriel. „Nu e fericire mai mare!”

Mircea Cărtărescu a făcut primele declarații după ce nu a fost acceptat în Academia Română

Dar s-a aflat și care a fost votul final în această cauză, iar informațiile spun că membrii comisiei au luat decizia de a nu-i acorda statutul de membru al Academiei Române scriitorului Mircea Cărtărescu, și astfel au apărut și primele declarații ale acestuia într-un text publicat în cursul acestei zile:

„Mă văd silit să fac câteva precizări în legătură cu ”neprimirea mea în Academia română”, deși nu aș fi vrut să mai adaug ceva unei chestiuni deja inflamate artificial și fără sens. Nu a fost vreodată visul meu să devin academician. Nu mă simt nici la vârsta adecvată, nici la nivelul valoric pe care o academie națională îl presupune.

Nu am nici un fel de sentimente negative pentru Academie pentru că nu m-ar fi acceptat. Am primit inițial începerea demersurilor respective doar pentru că am fost propus de trei oameni pentru care am un mare respect și cărora nu am avut curajul să le spun nu: Ion Pop, Ana Blandiana și Mircea Martin.

Le sunt recunoscător pentru gestul lor. Dar când am aflat din presă că la o votare inițială din cadrul secției filologice nu am întrunit suficiente adeziuni, m-am simțit foarte ușurat și am înțeles că așa trebuia să fie. A nu fi academician (sau orice altceva în afară de ceea ce sunt cu adevărat: un om care scrie) mi se pare un strop de libertate în plus, pe care știu să îl prețuiesc.”, a scris azi Mircea Cărtărescu în urma votului din Academia Română.

Nu se știe dacă va mai exista o nouă sesiune de vot și nici dacă Mircea Cărtărescu, cel mai tradus autor român al ultimelor decenii, va mai primi vreo nominalizare și la Nobel-ul pentru Literatură.