Medicamente anti-COVID folosite în România și în lume. Care sunt acestea și ce rezultate au

Tot mai mulți oameni se infectează cu noul coronavirus, de la o zi la alta. Așadar mulți dintre noi ne întrebăm ce medicamente se folosesc la noi în țară și nu numai, împotriva acestui virus. Iată câteva dintre posibilele tratamente anti – COVID și rezultatele pe care acestea le au.

Medicamente anti-COVID și rezultatele acestora

Persoanele infectate cu acest nou betacoronavirus au raportat o gamă largă de simptome raportate – de la simptome ușoare până la boli severe – care apar adesea la 2-14 zile după expunerea la virusul SARS-CoV-2.

Scandal! Smiley s-a filmat când își lovește soția. Gina Pistol e…

Liviu Dragnea aruncă bomba despre PSD! A turnat tot, e mare cutremur…

WOW! Carmen Iohannis i-a ȘOCAT pe toți! Cum a apărut în public: s-a văzut...

Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA), a acordat autorizații de utilizare de urgență pentru unele medicamente care urmează să fie utilizate pentru anumiți pacienți când sunt internați cu boala COVID-19. Iată câteva medicamente anti-COVID, aflate în stadiu experimental avansat, conform site-ului www.coronavirustoday.com:

Veklury

Veklury sau Remdesivir; GS-5734, este un analog nucleotidic de investigație cu activitate antivirală cu spectru larg. FDA din SUA a extins domeniul de aplicare al autorizației de utilizare de urgență existente pentru Veklury pentru a include tratamentul tuturor pacienților adulți și pediatrici spitalizați cu COVID-19 suspectat sau confirmat de laborator, indiferent de gravitatea bolii.

Actemra / RoActemra

Actemra sau RoActemra, plus remdesivir, studiu aflat în faza a 3 a pentru pacienții spitalizați cu pneumonie severă COVID-19. Acest studiu a fost actualizat la 7 iulie 2020.

Olumiant

Olumiant (baricitinib), un inhibitor oral JAK1 / JAK2, este evaluat într-un studiu de fază 3 la adulți spitalizați cu boală COVID-19. Investigatorii studiului au observat o reducere de aproximativ o zi a timpului mediu de recuperare pentru populația totală de pacienți tratați cu baricitinib în asociere cu remdesivir comparativ cu cei tratați cu remdesivir.

Dexametazona

Dexametazona (glucocorticoidul) a redus cu o treime decesele la pacienții spitalizați cu boală COVID-19 severă, comparativ cu cei care au primit îngrijiri obișnuite, conform studiului RECOVERY.

Medicamente anti-COVID. Rezultatele acestora în România și în lume.

Aviptadil

Aviptadil (RLF-100) este o formulare de peptidă intestinală vasoactivă sintetică umană, despre care se știe că vizează receptorul VPAC1 al celulei ATII și protejează acea celulă împotriva tuturor tipurilor de leziuni, inclusiv inhalarea fumului, expunerea la acidul stomacului și expunerea la agenții infecțioși. FDA SUA a acordat protocolul de acces extins la RLF-100 (Aviptadil) pentru insuficiență respiratorie în COVID-19.

Tradipitantul

Tradipitantul poate accelera îmbunătățirea clinică la pacienții spitalizați cu pneumonie COVID-19, care se află în faza  treia de testare. Tradipitant este un medicament experimental care este un antagonist al neurokininei 1. Funcționează prin blocarea substanței P, o mică moleculă de semnalizare.

Terapia cu plasmă convalescentă

FDA din SUA a emis orientări actualizate pentru a oferi recomandări furnizorilor de asistență medicală cu privire la plasma convalescentă de investigație colectată de la persoanele care s-au recuperat din boala COVID-19. Anunțată pe 19 august 2020, FDA a declarat că:

„Plasma convalescentă este investigată pentru tratamentul COVID-19 deoarece nu există un tratament aprobat pentru această nouă boală. Autorizația de urgență a fost emisă pe 23 august 2020. Această orientare a fost actualizată pe 2 septembrie 2020. Există informații care sugerează că plasma convalescentă ar putea ajuta unii pacienți să se recupereze după COVID-19. Plasma convalescentă COVID-19 nu a fost încă aprobată pentru utilizare de către FDA, este reglementată ca produs de investigație. Utilizarea plasmei convalescente a fost studiată în focare de alte infecții respiratorii, inclusiv epidemia SARS-CoV-1 din 2003, pandemia virusului gripal H1N1 2009-2010 și epidemia MERS-CoV din 2012.”