”Mă așteptam la astfel de atacuri murdare!”. Mircea Geoană rupe tăcerea, după ce a fost acuzat că și-ar fi plagiat teza de doctorat

Mircea Geoană este acuzat de plagiat, făcându-se precizarea că și-ar fi copiat teza de doctorat după lucrările președinților americani Bush și Clinton. Dar, politician versatil și abil, Mircea Geoană rupe tăcerea, având o primă reacție după ce a fost acuzat că și-ar fi plagiat teza de doctorat.

Cui îi este frică de Mircea Geoană?

Un potențial candidat de temut la Alegerile Prezidențiale din acest an, Mircea Geoană este, fără îndoială, una din figurile importante ale ultimilor ani. Odată prin prisma funcției pe care încă o deține, cea de Secretar adjunct al NATO, dar și din postura de om politic român cu state vechi.

Adjunctul NATO are deja experiența anilor trecuți, din postura de candidat la prezidențiale și, bineînțeles, cea de dușman al stabiimentului, rezultatul fiind pierderea alegerilor într-o singură noapte, iar celebra expresie „Mihaela, iubirea mea!”, a rămas memorabilă.

Încă de anul trecut, de când se știa că 2024 va fi un an electoral, mulți s-au grăbit să facă studii statistice și de opțiuni electorale, iar cineva (nu spunem, persoană importantă, parol!), s-a gândit să-i introducă numele pe potențialele liste cu candidați la prezidențialele de anul acesta. Deși, posibil, ca Mircea Geoană să nu fi renunțat la ideea de a deveni liderul acestei nații, la acel moment Secretarul adjunct nu avea nicio o opinie, remarcă sau declarație pe această temă.

În schimb, din ianuarie 2024, numele lui a apărut din ce în ce mai des, aproape obsedant, în toate sondajele de opinie cu privire la opțiunea electorală a românilor.

Așa se face că, tot vehiculându-i-se numele, în cele din urmă Mircea Geoană vorbea la Antena 3 CNN, pentru prima dată, despre acestă opțiune de a candida, dar ca independent (dacă va fi cazul), și nu sub pătura vreunui partid aflat acum în eșicherul politic. Dar, se pune o întrebare, Cui îi este frică de Mircea Geoană?

 Oficialul NATO este acuzat de plagiat

Emilia Șercan, jurnalista care se luptă cu marii plagiatori, demascându-le plagiatul în diferitele lor lucrări, vine cu un material exclusiv în care, negru pe alb, Mircea Geoană este acuzat de plagiat.

Până aici nu este nimic deosebit, jurnalista precizând cu subiect și predicat despre ce lucrare este vorba, perioada în care ar fi făcut Teza de Doctorat în cadrul Academiei de Studii Economice București, la Facultatea de Relații Economice Internaționale, etc, iar Emilia Șercan mai spune în textul său că:

„Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a plagiat substanțial în teza de doctorat pe care a susținut-o, în urmă cu aproape 20 de ani, la Academia de Studii Economice din București.”, scrie jurnalista, precizând că publicația sa a stat de vorbă cu cel incriminat, dar ar fi răspuns evaziv la acuzații:

„Nu știu, eu vă spun că ceea ce am făcut eu cu teza mea de doctorat a fost făcut absolut onest și nu mă simt cu absolut nimic în afară a regulilor din vremea respectivă. Acum…dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”, ar fi răspuns Mircea Geoană.

Mircea Geoană rupe tăcerea despre acuzațiile care i se aduc

După apariția în spațiul online a materialului din care aflăm ce a descoperit Emilia Șercan în lucrare, oficialul NATO are astăzi pe rețelele de socializare un drept la replică pe marginea acuzațiilor, astfel că Mircea Geoană rupe tăcerea despre acuzațiile care i se aduc:

„Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu o acuzație de plagiat a tezei de doctorat pe care am terminat-o acum 20 de ani.

De ce astăzi? Probabil pentru că unii s-au speriat de discuțiile din spațiul public despre o posibilă candidatură a mea. Specialiști în domeniu s-au pronunțat deja public asupra unei teze la care am muncit timp de ani de zile.

Când mai multe softuri anti-plagiat spun că NU există similitudini și totuși cineva se trezește să vină cu o acuzație falsă, nu pot decât să mă gândesc la rea-intenție sau rea-credință.”, își începe textul Mircea Geoană.

”Mă așteptam la astfel de atacuri murdare!”

Înaltul oficial al Alianței Nord Atlantice, conform aceleiași jurnaliste în trecut persecutată pentru dezvăluirile referitoare la alte asemenea cazuri, ar fi plagiat în „cel puțin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea”, iar ca răspuns la aceste acuzații, Mircea Geoană reacționează:

„Lăsând la o parte părerile personale despre ce ar fi trebuit să scriu în teză (nu știam că este o lucrare colectivă și trebuie să cer părerea unor oameni care nu sunt specialiști în domeniu!), pe fond, cele menționate și conceptul de plagiat sunt lucruri total diferite.

Voi fi întotdeauna un promotor al valorilor de orice fel, dar, în același timp, nu am cum să nu sancționez impostura intelectuală, cu valențe și intenții politicianiste.

Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea.”

Politicianul acuză o campanie de fake news

În continuarea drepului la replică, adjunctul NATO accentuează faptul că posibila sa candidatură este cea care ar fi determinat acest scandal, și că, de fapt, totul se rezumă la „Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare.”, încheindu-și textul astfel:

„Am în spate o carieră de studii în țară și străinătate în inginerie, drept, administrație publică, economie.

Am făcut acest doctorat nu pentru a avea o floare la butonieră sau din nevoia de a ocupa vreo funcție, ci din curiozitate intelectuală și dorința de a cunoște și de a mă perfecționa continuu.

Nu voi permite nimănui, din motive exclusiv electorale și, în mod evident, motivat politic, să pună la îndoială o viață de muncă și studii făcute la cel mai înalt nivel de probitate și profesionalism.”, conchide Mircea Geoană.

Fie că va candida sau nu, la cea mai înaltă funcție în statul român, Mircea Geoană a reușit în acești ani, de la marea înfrângere în fața lui Traian Băsescu, să evolueze ca politician, diplomat și chiar ca imagine publică.

Rămâne de văzut până unde va merge acest scandal, și dacă acuzațiile aduse acestuia sunt cu adevărat reale, deși politicianul spune contrariu, sau dacă se dovedește până la urmă ca jurnalista Emilia Șercan a avut dreptate.