Săptămâna Mare în Biserica Ortodoxă are loc înaintea Paștelui. Aceasta începe oficial cu Duminica Floriilor și comemorează ultima săptămână din viața lui Hristos înainte de moartea și învierea Sa. Lunea Mare din Săptămâna Patimilor 2024 este o zi specială, de ea fiind legate mai multe obiceiuri și tradiții.
În creștinism, Lunea Mare este ultima zi de luni înainte de Duminica Paștelui; este a doua zi a Săptămânii Mari după Duminica Floriilor. Biserica Ortodoxă sărbătorește această zi prin Denii, slujbe speciale din Săptămâna Sfântă.
Vezi și: Când începe Săptămâna Patimilor în 2024. Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare
Conform tradiției, Lunea Mare este ziua în care Iisus a curățat templul, a fost lăudat de copiii locali și a blestemat smochinul.
Evenimentele din Evangheliile biblice nu au fost neapărat scrise în ordine cronologică. De asemenea, deoarece romanii și evreii aveau metode diferite de calcul al începutului unei zile, este dificil de determinat o secvență exactă a evenimentelor.
Din aceste motive, mulți oameni consideră Lunea Sfântă a doua zi din Săptămâna Patimilor, și nu prima zi.
Luni dimineața, Iisus și cei Doisprezece părăsesc Betania pentru a se întoarce la Ierusalim, și în drum, Iisus blestemă smochinul.
Tot în această zi, Iisus a intrat în templu și a scos pe toți cei ce vindeau și cumpărau în templu, și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei. El le-a zis:
„Este scris, ‘Casa Mea va fi numită casă de rugăciune,’ dar voi ați făcut-o o peșteră de tâlhari.”
Vezi și: Când pică Paştele în 2024. De 11 ani nu a mai fost aşa târziu
Această zi este una de pregătire spirituală pentru Înviere. Mulți dintre credincioși se spovedesc și împărtășesc în această zi.
Lunea Mare din Săptămâna Patimilor este un moment deosebit de important în calendarul creștin ortodox, marcând începutul unei perioade pline de semnificații spirituale și tradiții străvechi.
Această zi marchează debutul Săptămânii Mari, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor Mântuitorului, o săptămână în care credincioșii se pregătesc sufletește pentru celebrarea Învierii lui Iisus Hristos și în care își continuă purificarea din cel mai dur post de peste an.
Unii oameni aleg să țină post negru în zilele de joi și vineri din această săptămână, ca sacrificiu pentru jertfa pe care Iisus a făcut-o pentru oameni.
În Lunea Mare, Iisus a început să pătimească pentru păcatele oamenilor. Este momentul în care credincioșii se spovedesc și își îndreaptă gândurile și inimile către Dumnezeu, pregătindu-se pentru primirea Sfintei Împărtășanii și pentru celebrarea Învierii, cel mai important moment din calendarul creștin-ortodox.
În tradiția ortodoxă, Lunea Mare este asociată cu curățenia spirituală și materială.
De aceea, în România se obișnuiește ca în Lunea Mare să se facă curățenie generală în case. Se face asta nu doar pentru ca Paștele să te prindă cu casa curată, ci are și o semnificație spirituală în care totul este aerisit, curățat de mizerie, purificat și pregătit de sărbătoare.
Pe lângă curățenia din casă, credincioșii țin în continuare post și se roagă, pregătindu-se astfel pentru noaptea de Înviere și slujba specială de sâmbătă noaptea.
Unii oameni aleg să țină un post atât de aspru încât nu beau nici apă în ultimele două zile din Săptămâna Mare.
În aceste zile, credincioșii sunt sfătuiți să țină post, să practice abstinența în căsnicie, să se abțină de la gânduri rele, invidii, bârfă sau tentații lumești.
În acestă zi se face și pomenirea lui Iosif, fiul lui Iacob și a smochinului neroditor. În această zi, preotul citește istoria lui Iosif, care a fost vândut de frății săi în Egipt pentru 30 de arginți.
Tot în Lunea Mare este relatată minunea realizată de Hristos asupra smochinului pe care l-a blestemat să se usuce pentru că nu purta rod.