Date recente spun că lumea a schimbat prefixul. Conform cercetărilor, am adăugat un miliard de oameni în doar 12 ani. Cercetătorii spun că implicațiile pentru planetă, și pentru bunăstarea noastră, depind de modul în care vom aborda schimbările climatice. Oficial, acum sunt aproape 8 miliarde de oameni pe Pământ. Specialiștii au explicat care este motivul creşterii fără precedent a populaţiei.
De la apariția lui Homo sapiens, au trecut aproximativ 300.000 de ani până când un miliard dintre noi a populat Pământul. Asta s-a întâmplat în jurul anului 1804, anul în care a fost descoperită morfina, când Haiti și-a declarat independența față de Franța și când Beethoven a interpretat pentru prima dată Simfonia a treia la Viena.
S-au mai adăugat cel mai recent miliard doar de la primul mandat al președintelui american Barack Obama. La doar câțiva ani după ce a ajuns la șapte miliarde. Pământul va depăși, cel mai probabil, opt miliarde de oameni cândva pe la jumătatea lunii noiembrie, estimează Organizația Națiunilor Unite pe baza celor mai bune proiecții demografice ale sale.
Cu toate acestea, momentul real este incert. În unele părți ale lumii, datele recensământului sunt vechi de zeci de ani. În timpul COVID-19 a fost practic imposibil pentru unele țări să înregistreze fiecare deces. Chiar și modelele computerizate sofisticate pot fi greșite cu un an sau mai mult. Nu este ca și cum cineva ar fi făcut o numărătoare globală persoană cu persoană.
Se poate verifica în timp real aici care este numărul populației de Pământ în fiecare secundă. La ora la care scriem acest material datele arată că pe 14 noiembrie 2022 sunt 7 miliarde 999 de milioane de locuitori.
ONU declară ziua de 15 noiembrie drept „Ziua celor opt miliarde”, deoarece nu există nicio îndoială asupra importanței acestui moment. Oamenii de pretutindeni trăiesc mai mult timp, datorită unei mai bune îngrijiri medicale, apei mai curate și îmbunătățirilor în domeniul sanitar, toate acestea reducând prevalența bolilor.
Îngrășămintele și irigațiile au sporit randamentul culturilor și au îmbunătățit nutriția. În multe țări, se nasc mai mulți copii și mor mult mai puțini. Provocările cu care ne confruntăm pe măsură ce populația lumii continuă să crească sunt, de asemenea, semnificative.
Poluarea și pescuitul excesiv de mare degradează multe zone ale oceanelor. Fauna sălbatică dispare într-un ritm alarmant de pe Pământ, pe măsură ce oamenii distrug pădurile și alte zone sălbatice pentru dezvoltare, agricultură și produse comerciale fabricate din copaci.
O climă în schimbare, determinată de un sistem energetic global care este încă alimentat în proporție covârșitoare de combustibili fosili, devine rapid cea mai mare amenințare din istorie la adresa biodiversității, a securității alimentare și a accesului la apă pentru băut și agricultură. Și asta cu numărul de oameni pe care îi avem deja.
Riscurile și oportunitățile generate de explozia demografică și de criza paralelă a resurselor depind în mare măsură de deciziile pe care nu le-am luat încă. Specialiștii își pun întrebarea ce va controla mai mult viitorul nostru, miliardele de guri pe care va trebui să le hrănim sau miliardele de creiere pe care le-am putea folosi pentru a face acest lucru?
„Impactul exact asupra vieții umane viitoare, cred că nu a fost încă determinat. Până acum, experiența generală este că lumea a reușit să se adapteze și să găsească soluții la problemele noastre.
Cred că trebuie să fim oarecum optimiști. Menținerea pur și simplu a status quo-ului și a nu face nimic nu este o opțiune.
Fie că ne place, fie că nu ne place, se vor produce schimbări, iar situația nu se va îmbunătăți de la sine. Este nevoie de intervenții actuale și viitoare”, spune Patrick Gerland, care supervizează estimările demografice pentru Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al Națiunilor Unite.
Lumea se confruntă cu probabilitatea unor explozii și prăbușiri uriașe ale populației în același timp. Cele mai semnificative se întâmplă să se afle în părți opuse ale planetei.
Poate chiar în acest an, pentru prima dată în două milenii, China nu va mai fi cea mai populată țară de pe Pământ, deoarece India o va depăși în sfârșit.
Chiar și înainte de politica Chinei privind un singur copil, care a intrat în vigoare în 1980, nașterile în China au fost în scădere aproape continuă. Numai în anii 1970, rata natalității a scăzut la jumătate
Datorită oportunităților tot mai mari de a avea o educație și o carieră mai bune, tot mai multe femei amână nașterea, iar numărul celor aflate la vârsta fertilă este deja mai mic.
Aceste tendințe s-au accelerat în timpul pandemiei. În 2020 s-au născut cu 45 % mai puțini copii decât în 2015. Rata natalității din China este acum mult mai mică decât cea din Statele Unite.
Un grup de cercetători de la Universitatea Washington din Seattle și alți experți tind să fie de acord, în mare parte, cu privire la ceea ce ne rezervă următorul sfert de secol. Pe baza evenimentelor din trecut, cel puțin, puțini se așteaptă la o nouă pandemie globală mortală atât de curând. În ciuda unor crize precum războiul din Ucraina, nici demografii nu prevăd încă o migrație în masă la nivel planetar. Ar putea avea loc cel târziu până la jumătatea secolului.
Majoritatea experților văd că populația va depăși aproximativ nouă miliarde de locuitori până atunci. După aceea, proiecțiile variază foarte mult. În urmă cu câțiva ani, ONU a estimat că, până în 2100, populația globului ar putea ajunge la 11 miliarde.
La începutul acestui an, a revizuit aceste estimări în scădere, la aproximativ 10,4 miliarde, datorită progreselor înregistrate în reducerea numărului mediu de copii născuți pe familie. Cercetătorii au estimat în 2018 că populația ar putea crește până la 9,7 miliarde în 2070 și apoi să scadă la aproximativ 9 miliarde până la sfârșitul secolului. Aceștia au folosit diferite ipoteze, în mare parte cerând experților globali să se pronunțe.
Alte cercetări estimează că populația va atinge un vârf de aproximativ 9,7 miliarde de locuitori în 2064. Aceleași date spun că va scădea la 8,8 miliarde, posibil mai puțin, până la sfârșitul secolului.
Populația ar putea scădea la jumătate în mai multe țări, inclusiv în Bulgaria și Spania. O mare parte din diferență se bazează pe o metodă complexă pe care cercetătorii o folosesc pentru a estima viitoarele rate de natalitate, spun cercetătorii.