Lovitura pe care Iohannis i-o dă lui Băsescu. Detaliul puţin ştiut despre fostul preşedinte al României

Traian Băsescu și Klaus Iohannis sunt iar față-în față, dar de data asta, după ce actualul președinte a decis să nu fie de acord cu anumite modificări aduse unei legi. Citește mai departe și vezi care este, de fapt, lovitura pe care Iohannis i-o dă lui Băsescu.

Care este lovitura pe care Iohannis i-o dă lui Băsescu

În urmă cu ceva ani, prin intermediul fiicei sale, cumpărate de fiica sa Ioana Băsescu, astăzi scăpată de cei 8 ani de închisoare prin decizia ÎCCJ, Traian Băsescu reușea să achiziționeze cel puțin 290 de hectare de teren arabil. Suprafețele esunt situate în Județul Cărălarși, în localitatea Nana. Traian Băsescu deținea cele 290 de hectare de teren arabil la Nana.

Vezi și: Vestea zilei pentru Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Dosarul important de care scapă cele două

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Elena Udrea, în lacrimi în închisoare, unde petrece sărbătorile departe de fiica ei: ”Le doresc un Crăciun ca al meu!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Dar Klaus Iohannis a decis să atace la Curtea Constituțională o lege din 2009 privind Codul Civil. Concret este vorba de modificările propuse și votate de Parlament la Legea 287/2009 privind Codul Civil, lege sub incidență căreia cad și cele 290 de hectare deținute de Traian Băsescu.

Conform modificărilor, se instituia o perioadă minimă cu caracter obligatoriu la așa-numitele contracte în arendă. Termenul votat de parlamentari este de 7 ani ca și condiție clară, în caz contrar aceste contracte în arendă devenind nule.

Vezi și: Pensia jenantă pe care o primește Maria Băsescu. Cât încasează lunar soția lui Traian Băsescu

Prima sesizare pe aceste amendamente le făceau parlamenterii USR, luna trecută, la Curtea COnstituțională. Ulteiror, după votul din Parlament, legea ajungea pe masa președintelui Klaus Iohannis care, la rândul său, trimitea o sesizare cătr același for, stipulând în adresă că:

„Legea are ca obiect de reglementare modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil referitoare la contractul de arendă, iar, potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă a fost iniţiată pentru a răspunde unor dificultăţi apărute în aplicarea dispoziţiilor ce vizează arendarea terenurilor agricole, «dificultăţi ce afectează atât arendatorul, cât şi arendaşul».

Modificările aduse de legea criticată vizează instituirea unui termen minim de 7 ani pentru arendare, eliminarea trimiterii la nulitatea absolută în cazul subarendării totale sau parţiale, introducerea unei excepţii pentru a se evita calificarea schimbului de terenuri drept subarendare, introducerea unor cazuri de încetare sau de menţinere a contractelor de arendă, respectiv reglementarea efectelor noii legi asupra contractelor aflate în derulare.”

Vezi și: Traian Băsescu șterge pe jos cu Dana Budeanu: „Se face că gândeşte adânc, dar pare că nu are cu ce”

Klaus Iohannis nu este de acord cu noile dispoziții

În cadrul amendamentelor aduse, mai spune președintele, dispozițiile introduse aduc modificări legii organice, iar ”oluţiile legislative propuse vizează în mod direct exercitarea dreptului de proprietate – prin intervenţii asupra dreptului de dispoziţie, ca atribut al dreptului de proprietate, inclusiv în ceea ce priveşte moştenitorii, dar şi restrângerea sferei libertăţii contractuale a proprietarilor de terenuri agricole în situaţia arendării acestora.”

Vezi și: Klaus Iohannis pleacă din România? Planul preşedintelui, dezvăluit de Victor Ponta. Cine îl va înlocui la Cotroceni

Președintele cere modificările sau anularea lor

În comunicatul emis de Administrația Prezidențială se mai precizează că toate aceste modificări nu sunt conforme și că se așteaptă ori anularea lor, ori modificarea dispozițiilor introduse în Legea 287/2009 privind Codul Civil, spunând că ”(..)acest efect al legii criticate are implicaţii semnificative asupra regimului juridic general al dreptului de proprietate privată şi asupra unei vaste categorii de terenuri din România, respectiv terenuri agricole situate în extravilan, şi ar fi impus adoptarea legii criticate ca lege cu caracter organic, nu ca lege cu caracter ordinar.”