România se bucură de multe locuri sacre care să ne aducă aminte de cele mai importante evenimente istorice. Unde se află altarele certificate ștințific pe care toată lumea vrea să le vadă?
Istoria geto-dacilor încă este un subiect învelit în mituri și legende care sunt spulberate pentru scurt timp de frumusețea lucrurilor rămase în urmă de la poporul prețios. Cei mai misterioși munți rămân plini de energia celor care au trasat soarta României. Locurile certificate sunt Kogaionon-urile țării noastre. Zalmoxe era unul din cele mai importante personaje pentru religia geto-dacilor. O superioritatea spitiruală cum nu mai exista, un mare preot dacic inițiat în misterele religiilor orientale ce însuși s-a pogorât în moarte, luând apoi forma de zeu printre ai săi. Sălașele alese de îmtemeietorul cultului erau automat cele mai înalte și prețioase locuri din arcul carpatic.
De asemenea, pasionații de Zalmoxe au transformat în locuri sacre și platourile greu accesibile cu forme geomorfologice bizare. De notorietate sunt: platoul Bucegilor, Giumalăului, Rărăului și Retezatului. Cu toate astea, nu este nicio dovadă științifică ce poate să deovedească practicarea cultului religios acolo sau măcar faptul că dacii au trecut în acele locuri. În scrierile antice, există un munte sacru numit Kogaionon, dar din punct de vedere științific acesta nu a putut fi plasat nici pe Vârful Gugu, considerat și el muntele sacru. Kogaionon înseamnă muntele sfânt, iar izvorul lui era știut drep un loc divinizat. Toponimul vine din limba greacă (Kō-gáy-yo-non sau Kō-ghē-o-non), iar Kogaion e forma folosită de autorii moderni, dar este cea eronată.
”El servea ca altar de jertfă; sub el se află un bloc cioplit în formă de lighean, care dă în canalul de scurgere: pe aici curgea apa folosită la ceremonii sau chiar sângele jertfelor”, scria acesta, în lucrarea sa de popularizare, „Dacii„. Există şi opinii contrare, care arată că de fapt marele disc de andezid era un soi de calendar folosit la divinaţii. Deocamdată însă nu s-a impus o părere decisivă în ceea ce priveşte funcţionalitatea lui. Alături de marele disc de andezid, se află o altă amenajare cultică de mare importanţă. Mai precis este vorba despre marele sanctuar circular. Şi în cazul acestuia, nu se ştie cu exactitate la ce servea. Unii spun că este de fapt un observator astronom”
Hadrian Daicoviciu, arheolog
” Şi muntele a fost luat drept sfânt, şi ei îl şi numesc astfel. Iar numele lui este Kogaionon, la fel cu cel al râului care curge pe alături”, scria geograful grec Strabon.