Impactul crizei energetice se simte aproape la fiecare pas în România, precum și în alte țări. Pe lângă inflația care scade enorm de mult puterea de cumărare, noile restricții adoptate de diverși jucători din domeniul HoReCa vor afecta cetățenii. Iată ce schimbări vor să facă lanțurile de magazine în avantajul lor, dar în detrimentul clienților.
Războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact teribil asupra întregii lumi, iar cel mai mult a fost resimțit asupra prețurilor energiei și alimentelor.
Din păcate, astăzi vedem la raft alimente pe care, în urmă cu câteva luni, ni le permiteam fără probleme, iar acum le privim ca pe o amintire frumoasă. Așa se întâmplă și din punct de vedere al energiei și al scumpirilor care au băgat spaima în români, dar și în proprietarii unor afaceri ai căror clienți sunt cetățenii de rând.
Este vorba despre patronii lanțurilor de supermaketuri și hipermarketuri, care încearcă să facă economie la maximum, reducând la limita minimă orice consum și cheltuială suplimentară. Pe lângă programul redus adoptat ca măsură de economie a energiei, mai multe hipermarketuri și supermaketuri au început să investească în tehnologie cu eficiență energetică mai bună și , de ce nu, să și producă energie.
Astfel, lanțuri de magazine celebre au început să-și monteze panouri fotovoltaice și să înlocuiască vitrinele vechi, consumatoare de multă energie, cu altele noi, mai economice. Toate acestea sunt făcute cu scopul de a reduce consumul de curent, iar acest lucru poate fi considerat un bun necesar. Însă există și situații în care limitarea consumului de energie electrică aduce un plus de disconfort clienților magazinelor.
Așa se face că, în discrepanță cu prețurile uriașe de la raft, există un deficit de căldură și de lumină care este rezultatul economiei și al reducerii consumului de energie. În plus, după terminarea programului și așa scurtat, iluminarea în parcarea și în fața magazinelor nu se mai face, fiind astfel redusă o cantitate semnificativă de energie. Pe de altă parte, toate aceste măsuri și efectele produse reflectă foarte clar o abordare austeră.
„Magazinul este încălzit dar nu folosim gaze, ci mai degrabă e un sistem care recirculă căldura produsă de angrenajele de frig, iar iarna o transformă în căldură în pardoseală. Vara o transformă în aer condiționat pentru răcire.”, a explicat Valer Hancas, director de comunicare.
Tot în scopul salvării energiei electrice, pe acoperișul anumitor magazine există deja o suprafață de 550 mp de panouri fotovoltaice, care poate asigura până la 10% din energia pe care o consumă clădirea iarna, însă procentul poate varia în funcție de intensitatea luminii. Valer Hancas a explicat și modul în care magazinele ajung să fie încălzite, fără să utilizeze gaze.
„Magazinul este încălzit, dar nu folosim gaze, ci mai degrabă e un sistem care recirculă căldura produsă de angrenajele de frig, iar iarna o transformă în căldură în pardoseală. Vara o transformă în aer condiționat pentru răcire”, a declarat sursa citată.