În urmă cu două săptămâni, pe 13 mai, Senatul României a adoptat proiectul de lege offshore, fiind transmis ulterior către Camera Deputaților. S-a pus multă presiune pentru un vot rapid al acestei legi. În tot acest timp, justificarea Guvernului era că legislația asigură securitatea aprovizionării în ceea ce privește criza energetică. Astăzi, actuala coaliție a avut i nouă victorie. Klaus Iohannis a promulgat Legea Offhsore.
Unul din punctele importante din agenda guvernului condus de Nicolae Ciucă a fost această lege. Ea a fost readusă în discuție și ca urmare a crizei energetice, dar și pe fondul crizei ucrainene. Un alt motiv, extrem de important, este ieșirea României din lanțul de dependență de importurile de gaze din Rusia.
Odată cu intrarea noii formule legislative în Parlament s-au adus și modificări legii. Modificările din Leagea Offshore, privesc explorarea, dezvoltarea și exploatarea offshore. Specialiștii din guvern declarau că se așteaptă să demareze investițiile în gaze pentru nevoile sale.
Propunerea stipulează că guvernul va avea dreptul la 60% din venitul net obținut din vânzarea combustibilului. În același timp, va avea drepturi de preempțiune. Conform conținutului noii legi, investitorii vor beneficia de avantaje fiscale.
De fapt se referă la impozitul pe vânzări care va fi redus. Prin aceeași lege se introduce și regimul de impozitare progresivă a profiturilor. Referitor la acest aspect, spun legiuitorii, este în curs de reformare.
Acum, guvernul va avea dreptul la 60% din veniturile obținute din vânzarea de gaze. Condiția este ca acești bani să vină numai după ce se deduc investițiile și amortizarea producătorilor.
Se propune creșterea nivelului de deducere a investițiilor în amonte de la 30% la 40%. Inițiativa legislativă acoperă, de asemenea, petrolul și exploatarea onshore. Senatorii au menținut taxa suplimentară pentru vânzările de gaze la prețuri mai mari de 17,2 euro pe MWh.
Fondurile ar urma să fie folosite pentru modernizarea rețelei de distribuție a gazelor și pentru racorduri la sistem, dar și pentru alte investiții pe care le stabilește guvernul.
Compania de stat Romgaz a anunțat la începutul acestei luni că a semnat acordul de cumpărare a jumătății din proiectul offshore de gaze Neptun Deep deținută de Exxon Mobil pentru 1 miliard de euro. Restul este deținut de OMV Petrom.
Proprietarul majoritar, OMV, a promis că va lua decizia privind investiția anul viitor. Exploatarea la câmpul Neptun Deep poate începe cel mai devreme la sfârșitul anului 2026, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
De cealaltă parte, activiștii au avertizat asupra riscurilor de mediu, economice și climatice Mai exact, Black Sea Oil and Gas a criticat propunerea de lege, invocând continuarea impozitării progresive. Aceasta a avertizat că încă nu este sigură că va începe să producă gaze offshore la câmpul său de la Media.
Compania a declarat anterior că operațiunile ar putea începe până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru. Organizațiile ecologiste au cerut o analiză a impactului pe care implementarea legii l-ar avea asupra mediului, economiei și a obiectivului de neutralitate climatică, precum și o dezbatere publică privind riscurile de mediu.
După un vot rapid în Camera Deputaților, Legea Offshore a fost trimisă către Președenție spre promulgare. Conform comunicatului publicat de Adminstrația Prezidențială, astăzi Klaus Iohannis a promulgat Legea Offshore.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (PL-x 262/11.05.2022).”, anunță Adminstrația Prezidențială.
După ani de blocaj, parlamentarii români au aprobat miercuri Legea Offshore care prevede reducerea impozitelor pe viitoarele venituri obținute din proiecte de exploatare a gazelor offshore. Speranța guvernanților, prin această lege, este că aceasta va debloca investițiile în Marea Neagră pentru a extrage rezervele sale considerabile.
Europa se confruntă cu o criză energetică pe fondul războiului din Ucraina. Analiștii au declarat că România ar putea, pe termen lung, să sfideze rolul dominant al companiei rusești Gazprom în Europa Centrală și de Est, să diversifice aprovizionarea cu gaze și să aducă venituri de miliarde de euro.
OMV Petrom, controlat majoritar de compania austriacă OMV, și alți producători de gaze au petrecut 15 ani și miliarde de dolari pregătindu-se să exploateze gazele din Marea Neagră, estimate la 200 de miliarde de metri cubi în România.
Cu toate acestea, un impozit prohibitiv pe veniturile suplimentare din gaze, introdus în urmă cu patru ani, a pus în așteptare toate proiectele, cu excepția unuia, și a contribuit la ieșirea Exxon de pe piața românească. Efectele acestei legi se vor resimți în următorii ani, deși se dorește începerea extracției cât mai repede.
De cealaltă parte, vor fi efecte și asupra românului de rând. Mai exact, odată ce gazele vor fi extrase, prețul acestora pe piața internă va fi, fie la valoarea de azi, fie, poate, ceva mai mic decât este la ora actuală. O explicație interesantă a formulat-o economistul Aurelian Dochia la WowBiz, care declară:
Din punctul de vedere al consumatorului, evident că dacă ajung cantități importante de gaze pe piață, atunci efectul ar trebui să fie unul favorabil și să avem un preț la gaze cel puțin menținut la un nivel similar cu cel de acum.
Nu există un efect direct asupra impozitelor și taxelor pentru cetățean. Legea prevede niște impozite și taxe care se aplică asupra companiilor care exploatează.
Potrivit acestei legi, sunt efecte pozitive pentru bugetul statului, pentru că vor fi niște taxe și accize care vor fi încasate acolo, dar cetățeanului de rând nu i se schimbă în mare lucru situația ”, a explicat Aurelian Dochia.
Rămâne să vedem când va începe extracția propriu-zisă, și care va fi primul termen concret de livrare a gazelor din Marea Neagră.