În timp ce la Palatul Victoria se vorbește de noul plan de regionalizare, în țară asistăm la situații economice alarmante la nivel de județe, iar în unele situații putem vorbi chiar de un posibil faliment. Este și cazul despre care vorbim azi, și anume judeţul din România care ar putea intra în faliment, și de unde locuitorii pleacă în masă.
Nu cu mult timp în urmă, bineînțeles nu fără a avea un caracter electoral, Marcel Ciolacu explică de ce este nevoie de această regionalizare, și readucea în discuție un proiect care are cel puțin doi ani, și anume regionalizarea teritoriului, motivația fiind reducerea cheltuielilor la nivel local, și astfel comasarea a mai multor județe în regiuni administrativ-teritoriale.
Pe de-o parte, dacă ne uităm la ce se întâmplă în anumite județe, de altfel propunerea ar putea părea un lucru benefic, asta însemnând și o creștere a fondurilor alocate, pe regiuni, dar și o rată a șomajului ridicată, ca urmare a reducerilor de personal.
Falimentul județelor din România pare unul iminent, cel puțin în cazul unora dintre ele, cum este și cel despre care vorbim azi, iar un astfel de proces de comasare, le-ar putea scăpa din această criză.
Din punct de vedere demografic, după recensământul din 2021, județul Argeș a început să cadă, iar locuitorii pleacă în masă, în căutarea unor noi oportunități. Din păcate, în ultimii zece ani, cel puțin, economia locală a acestui județ, deși vorbim totuși de industria auto de la Colibași, a intrat într-un regres.
Pe de-o parte, Renault, gigantul francez care deține fabrica de autovehicule Dacia, s-a plâns de lipsa unei infrastructuri de legătură cu zona de sud-est, a portului, precum și cu zona de vest, spre graniță.
Pe de altă parte, conform prefectului Radu Perianu, faptul că județul este foarte aproape de București i-ar fi afectat economia locală, ceea ce poate duce la un iminent faliment:
„Da, Piteștiul a fost singurul oraș legat prin autostradă de Capitală și de polul economic din zona Capitalei.
Numai că, din păcate, nouă nu ne-a folosit deloc, am avut o administrație fără viziune, care nu a știut să profite de situație. La prima vedere, cel puțin, legarea de București mai mult ne-a dăunat.
Studenții s-au dus să învețe în București, au vrut să rămână în București, pentru că găseau locuri de muncă mult mai bine plătite”, spune prefectul Radu Perianu.
Deși se plânge de această scădere demografică, nici prefectul și nici autoritățile locale din reședința de județ, nu au făcut mai nimic pentru a stopa scăderea populației, prin atragerea acestora, și mai ales a tinerilor spre locuri de muncă bine plătite, iar asta ne duc cu gândul că, în cele din urmă, o restructurare a județelor ar fi benefică.
Cu toate astea, mai spune același Radu Perianu, candidat la un al doilea mandat pentru PNL, din județ au luat decizsia de a pleca peste 50.000 de români, fie înspre București, fie în alt zone mai dezvltate, sau chiar peste graniță.
„Prin urmare, Argeșul nu a știut să profite de această arteră care ne lega de Capitală. A pierdut cam 50.000 de locuitori. Am pierdut populație și, mai mult, e și îmbătrânită.
Media de vârstă a crescut cu 7 ani, în ultimii ani, ceea ce înseamnă că nu mai ești atractiv pentru companii.”, mai declară același prefect de Argeș.
De plâns se poate plânge toată lumea, dar de făcut ceva pentru a opri falimentul, aproape nimeni. Este și cazul județului Argeș, unde prefectul și autoritățile ar trebui să se gândească la o soluție, și nu doar să constate și să relateze.
De altfel, din păcate, Argeș nu este sigura regiune din România care falimentează, dacă ne aducem aminte de Valea Jiului și întreaga zonă minieră, astăzi aproape pustie.