Județele din România care sunt cele mai periculoase la un cutremur important. Surprize pe listă

Pericolul unui cutremur de magnitudine mare în România pare tot mai aproape, din păcate, având în vedere și recentele drame din Turcia și Siria. Dar, deși specialiștii nu pun astfel problema, este necesar să fim informați, așa că vă spunem în cele ce urmează care este lista cu județele din România care sunt cele mai periculoase la un cutremur important, și veți găsi surprize pe listă.

Forța naturii nu este de joacă! Cum te poți pregăti pentru un cutremur

Pregătirea pentru cutremure este în mare parte o chestiune de bun simț și nu există niciun motiv pentru a fi paranoic în legătură cu riscurile potențiale. Cu toate acestea, într-o regiune activă din punct de vedere seismic, cel mai bine este să fiți conștienți de mediul înconjurător și să luați câteva măsuri de precauție simple, astfel încât să nu vă expuneți la riscuri inutile. La fel cum trebuie să fiți atenți la mișcările de trafic și la reglementările privind traversarea drumului într-un loc cu care nu sunteți familiarizați, tot așa ar trebui să fiți sensibili în ceea ce privește nu numai cutremurele, ci și incendiile.

Deși nimic nu te poate pregăti în mod real pentru un astfel de fenomen, și după cum bine știm, natura este o forță cu care nu te poți pune, cu toate astea există câteva principii de bază care te pot pregăti, măcar în teorie, pentru un potențial seism. În cazul în care se produce un cutremur major, de exemplu, magnitudinea 6 sau mai mare, este posibil să se întâmple următoarele lucruri, după cum urmează.

Fiica lui Mircea Diaconu, ADEVĂRUL despre moartea lui: ”Nu a murit de cancer la colon!”

Avea doar 26 de ani și a murit înainte de Crăciun! Cine era Alexandru

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

În general, în timpul unui seism, este posibil să se audă un zgomot foarte puternic, precum cel al unui tren care trece. Este acel moment în care clădirile și pământul se pot scutura violent timp de 15 până la 90 de secunde, uneori chiar mai mult timp, iar fațadele slabe ale clădirilor se pot prăbuși pe străzi, geamurile și panourile de sticlă se pot sparge, țiglele de pe acoperiș pot zbura, coșurile de fum se pot prăbuși etc.

Deși, așa cum spuneam nimic nu te poate pregăti pentru așa ceva, trebui să mai știm că poate fi greu să te ridici în picioare, darămite să mergi din cauza trepidațiilor solului, în cazuri grave, mișcarea poate fi suficientă pentru a te arunca la pământ.

Există posibilitatea ca, în timpul unui seism, electricitatea, apa și gazul pot ceda sau pot fi oprite, sistemele de aspersoare și alarmele de incendiu pot fi declanșate, sistemele de telefonie fixă și mobilă pot fi oprite pentru perioade semnificative după un cutremur și, la fel de important, este să fim pregătiți pentru replici, acestea putând fi aproape la fel de puternice ca și cutremurul principal, cum s-a înbtâmplat în Turcia, și pot începe să apară la câteva minute după  cutremurul principal și, de obicei, pot apărea timp de câteva zile sau luni după un cutremur puternic.

Acestea sunt doar câteva din situațiile posibile care pot apărea în timpul unui astfel de fenomen, deloc neplăcut și, în aceași măsură, nedorit.

Vezi și: Cum arată falia lăsată în urmă de cutremurul din Turcia. Se întinde pe kilometri întregi. Sunt imaginile zilei

Lista cu județele din România care sunt cele mai periculoase la un cutremur important

Așa cum scriam într-un alt material, România se află într-o zonă seismică catalogată ca fiind medie, dar cu toate astea există și au existat cutremure mari, cel mai puternic fiind înregistrat pe 26 octombrie 1802, având o magnitudine curpinsă între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter.

Deși falia pe care se află România nu este atât de activă ca cea din Antalia sau din zona San-Francisco, există totuși un potențial risc al unui seism puternic, de magnitudine mare, chiar apropiată de nefastul cutremur din martie 1977, care era înregistrat ca fiind de 7,4 grade. În acest context, în ultimii ani, cel puțin, au fost puse la punct anumite planuri, unul dintre ele realizat de IGSU, și denumit „Concepția națională de răspuns post seism”, plan elaborat încă din 2021.

„Conform Proiectului RO-RISK, eel mai putemic cutremur ce poate avea loc în această zonă poate avea 8, l Mw. Datorită adâncimii mari a cutremurelor, modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de cutremurele din această sursă nu sunt majore doar în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV. Alte surse seismice cu potential de a genera pagube locale semnificative sunt:
– Făgăraț-Câmpulung;
– Banat;
– Crișana-Maramureș;
– Braila – Galati;
– Danubius;
– Tulcea;
– Shabla (Bulgaria).
– în anumite zone din Romania (Galați, Târgu Jiu) au avut loc roiuri seismice (o multitudine de cutremure cu magnitudini mici și apropiate ce au loc într-un timp relativ scurt, într-o arie relativ restransă), care nu au provocat însă pagube semnificative.”, se arată în documentul IGS, „Concepția națională de răspuns post seism” ce poate fi consultat.

Vezi și:  43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Noua hartă seismică a celor mai periculoase zone din Capitală

Datele publicate în acest document arată că populația României ar avea de suferit în cazul unui seism de magnitudinea celui din 1977, mai exact trei sferturi din populația țării, elaborând și lista cu județele din România care sunt cele mai periculoase la un cutremur important, după cum urmează:

1. Prahova,
2. Buzău,
3. Iaşi,
4. Bacău,
5. București.

În cazul județului Prahova, IGSU arată în document că aproximativ 39.000 de clădiri ar fi extrem de afectate de un potențial seism de 7,4 grade, ca cel din martie 1977. La nivelul Bucureștiului, după cum anunța și actualul edil Nicușor Dan, sunt peste 23.000 de clădiri în pericol în cazul unui cutremur major.

Cele mai sigure județele din România

De cealaltă parte, același document al IGSU arată și care ar fi cele mai sigure județe și orașe, și așa cum scriam și noi, pe listă apar următoarele județe:

1. Alba-Iulia,
2. Cluj,
3. Timiș,
4. Caraș Severin,
5. Satu Mare,
6. Constanța,
7. Suceava,
8. Maramureș,
9. Oradea,
10. Deva,
11. Bistrița.

Concluzia

Așadar, la această oră, conform IGSU, doar 11 județe sunt sigure, alte 5 au un risc enorm, iar restul de 25, din totalul de 41 de județe sunt într-o situație incertă.