Dintre insulele care formează statul Feore, insula Litla Dimun este însă cea mai mică. Dar chiar dacă este mică, insula chiar are puterea de a influența atmosfera, fiind aproape tot timpul acoperită de propriul nor.
De menționat este că norul care însoțește insula este cunoscut ca un nor lenticular. Astfel de nor se întâlnește adesea pe insulele mici, ca o pătură mică de vapori. Ca o deosebire față de norii pe care îi vedem pe cer, acest tip de nor pare să nu se miște, fiind staționar.
Este, de asemenea, puțin probabil ca majoritatea oamenilor să fi văzut un astfel de nor în realitate, așadar ar fi o experiență cu adevărat deosebită vizitarea unei astfel de insule.
Acest tip de nori se formează, de obicei, pe suprafețe înalte, precum vârfurile muntoase sau, cum este acest caz, pe o insulă mică. De altfel, norul lenticular al insulei Litla Dimun este dipsus în partea superioară, iar ocazional coboară spre țărm.
Fiind o insulă foarte mică din insulele Feroe, aceasta este încă nelocuită de oameni. Chiar și așa, din când în când, oamenii mai vin și vizitează insula. În ultima perioadă mulți oameni doresc să vadă acest fenomen, dar din păcate nu este așa de ușor, iar oamenii ar trebui, probabil, să admire insula din statele Hvalba și Sandvik, situate pe insula Suauroy. Iar acest lucru este indicat din cauza vremii extrem de instabile, care face ca vizita să fie una periculoasă.
Lítla Dímun, în traducere liberă Mica Dimun, este cea mai estică redusă ca suprafață din insulele arhipelagului feroez. Ea este situată între insulele Suðuroy și Stóra Dímun. Insula este însă nelocuită, iar treimea sa sudică este o stâncărie accesibilă numai în condiții de vreme bună și cu ajutorul frânghiilor. Altitudinea maximă este atinsă în Slættirnir, la 414 m. Denumirea acestei insule provine din alăturarea cuvintelor Lítla și Dímun, ultimul cuvânt explicat de expertul feroez în nume de locuri, Jakobsen, ca fiind de origine pre-norvegiană sau celtică, ce include particula „di“, care se traduce prin „doi“.
Insula nu a fost niciodată locuită de oameni, dar oile au fost ținute acolo din cele mai vechi timpuri, fiind menționate în lucrarea din secolul al XIII-lea Færeyinga Saga (Saga Feroeilor). Saga prezintă, de asemenea, insula ca locul unei bătălii între Brestur, tatăl lui Sigmundur și Gøtuskeggjar. Bătălia a dus la moartea tatălui lui Sigmund și a oamenilor săi și deportarea lui Sigmund în Norvegia, unde s-a împrietenit cu Olaf Tryggvasson, regele Norvegiei între 995 și 1000.