Românii și-au cam pierdut încrederea în clasa politică, dar asta nu înseamnă că nu există și instituții care sunt văzute cu ochi buni.
Mulți români sunt sceptici cu privire la viitorul țării și consideră că România merge într-o direcție greșită. Totuși, norii nu sunt atât de negri și încă mai există instituții în care românii au încredere.
La nivel național, principala îngrijorare e legată de corupție, dar dacă se uită un pic mai departe, se mai întrezărește o mică speranță.
Cei mai mulți dintre români văd cu ochi buni Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj al Inscop Research, realizat la comanda LARICS, instituţie din cadrul Academiei Române.
Peste trei sferturi dintre români (76,4%) cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 18,5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie bună. 5,1% nu ştiu sau nu răspund. Procentul celor pesimişti cu privire la direcţia ţării este în creştere faţă de sondajele precedente, realizate de Inscop Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer (72,8% în martie 2019, 71,6% în ianuarie 2019, 73,4% în noiembrie 2018).
Pe de altă parte, la nivel european, lucrurile se schimbă. Peste jumătate dintre respondenţi (54,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce 30,6% apreciază că Europa merge în direcţia greşită. Procentul non-răspunsurilor este de 14,8%.
Faţă de lunile anterioare, se menţine tendinţa de creştere a optimismului cu privire la direcţia în care se îndreaptă lucrurile în Europa, respectiv de scădere a pesimismului. Astfel, procentul celor care cred că Europa se îndreaptă în direcţia bună a crescut gradual de la 41,2% în noiembrie 2018 la 46,7% în martie 2019, depăşind 50% în sondajul curent.
Majoritatea românilor apreciază ca fiind rea sau foarte rea atât situaţia economică actuală a României (76%), cât şi situaţia din sistemul educaţional (78,3%) sau cea din sistemul de sănătate (83%).
În topul îngrijorărilor legate de situaţia României se numără: nivelul corupţiei (84,2% dintre respondenţi se declară mult sau foarte mult îngrijoraţi de acest aspect), diferenţele dintre oamenii bogaţi şi oamenii săraci (73,7%), degradarea mediului înconjurător (72,2%), starea economiei naţionale (70,6%), posibilitatea unui conflict armat în zonă (44%).