Ingredientul din bucătăria ta care alungă farmecele. Bătrânele de la țară folosesc acest truc străvechi

Ingredientul din bucătăria ta care alungă farmecele

Nimic nu i-a înspăimântat și totodată atras pe oameni mai mult decât practicile oculte, în care vrăjitoria ocupă un loc de frunte. Blamată și periculoasă, arta magiei este prima formă de știință prin care omenirea a încercat să își explice misterele care o înconjoară. Nescutită de șarlatani, excese și propriile mistere, vrăjitoria rămâne și astăzi o ”nebuloasă” pe care orice curios o atinge pe propria responsabilitate.

Credințele și pitorescul lor. Ingredientul nelipsit din bucătărie care alungă farmecele

Comerciantul venețian Marco Polo nota în însemnările sale din călătoria în China, făcută în a doua jumătate a secolului al XIII-a, că sarea era o comoară la fel de prețioasă precum aurul. Pentru români, ingredientul nu a fost bun doar pentru gătit. Poporul a scornit diferite credințe despre sare pe care le-a inclus în viața sa.

„Sare dacă furi de la o casă, ai luat dulceața, ai luat folosul din casă. Acel ce vrea să-ți ia sporiul din casă vine lunea sau în zi de săc (‘zi de sec, zi de post’) de ia sare și apoi nu mai ai spori, – merge la el. De aceea nu-i bine să dai luni nimic. Cine știe să desfacă, desface în zile de frupt și vine înapoi.”

Superstiții

„Sare dacă-ți fură de la vite, pot muri toate; e pricaz (folosit de obicei în superstiții, pagubă mare), îți face între vite rău. Ori de la oi de fură sare, sunt duse (mor) toate.”

„Sare de-ți fură cineva, îți ia răul din casă.”

„Sare cine fură, norocul aceluia e ca sarea; amu-l vezi și amu nu se știe ce s-a făcut.”

„Când știi că îți trimite cineva farmeci, îți face rău, nimic alta să nu-i dai decât pâine și sare; taie o fălie ș-o sară și i-o dă. Mai mult nu-i trebuie.”

„Care-ți e dușman, niciodată nu-ți va mânca în casă, nu-ți mănâncă pâinea și sarea, căci simțește că-ți e rău și să teme, căci dacă va mânca, va cădea pe dânsul. Ca pâinea și ca sarea nu-i alta în lume, care să pedepsească pe cel vinovat; pe cel nevinovat, nu.”

„Dacă împrumuți sare de la cineva, să i-o dai înapoi, căci ți-i viața sărată.”

„E tare bine când greșești mâncarea sau mămăliga nesărată. În unele zone, sunt case unde se face mămăligă nesărată, că le merge bine.”

„Ca să-și vadă ursitoriul (cel cu care se va căsători), fetele să facă o turtă sărată tare și coaptă între focuri, spre Anul Nou sau spre sfântul Andrei și, când se culcă, s-o mănânce. Pe cine va visa că-i dă apă, acela i-i ursitoriul.” – edițiadedimineață.ro. 

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI