Din 2023, statul o să rețină contribuții sociale și impozit pe venit pentru munca în gospodărie, în folosul altei persoane, a reieșit din planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, lucrătorul casnic nu mai fi plătit cu bani ”în mână„, adică nefiscalizați, ci o să primească echivalentul lor în tichete de muncă. Cu aceste bonuri o să meargă la AJOFM, care va reține și va plăti, în numele lucrătorului, contribuțiile sociale CAS și CASS, dar și impozitul pe venit aplicate la suma totală deținută sub forma unor tichete de muncă.
Apoi, AJOFM o să îi ofere lucrătorului, în numerar sau în card, suma de bani netă, rămasă după reținerea dărilor la stat, se mai arată în PNRR.
Momentan însă, guvernul nu a dat detalii despre cotele de impozitare ce vor fi aplicate pentru munca în gospodărie. Dacă vor rămâne cele de acum, 45% din suma primită de lucrătorii în gospodărie în folosul altei persoane va ajunge la stat. Tot guvernul estimează că 200.000 de oameni muncesc, fără contract, în gospodărie, în folosul altei persoane. Ei sunt neasugurați la sistemul public de pensii și la cel de sănătate.
Concret, persoanele ce prestează diverse munci în gospodăria unor persoane străine nu vor mai fi remuneraţi în bani, ci cu tichete de muncă, iar valoarea nominală a unui tichet de muncă va fi iniţial de 15 lei.
Și dacă în prezent, pentru o zi de muncă în gospodărie un lucrător primeşte suma de 210 de lei, bani nefiscalizaţi, din anul 2023, lucrătorul casnic va primi 14 tichete de muncă, în locul sumei de 210 de lei care se obține acum. Cu aceste tichete persoana în cauză va merge la AJOFM care îi va reţine şi va vira la stat, în numele său, suma de 94,5 lei pentru CAS, CASS şi impozit pe venit, în cazul în care guvernul nu schimbă cotele de impozitare pentru tichetele de muncă. Apoi, AJOFM îi va oferi lucrătorului 115,5 lei – bani „în mână”, iar el va fi asigurat la sistemul public de pensii şi la cel al asigurărilor sociale de sănătate.
Executivul recunoaşte însă că printre obiectivele acestui proiect se numără creşterea veniturilor la bugetul de stat şi introducerea lucrătorilor casnici în sistemul asigurărilor de sănătate si sistemul de asigurare socială.
De menționat este că munca unui prestator casnic se referă la o persoană fizică, ce are capacitate de muncă și ce desfășoară activități casnice la domiciliu ori într-o gospodărie a unei persoane străine, în schimbul unei remuneraţii acordate doar sub formă de tichete de muncă, mai reiese din PNRR.
Tichetul de muncă va fi reglementat ca un bon valoric cu regim special, destinat plăţii contravalorii activităților casnice făcute de către prestatorul casnic şi va conține elemente specifice de siguranță – serie și număr unic – care vor înlesni urmărirea acestuia, potrivit PNRR, studiat de Economica.net.
Aceste tichete nu vor fi transferabile, explică guvernul (adică vor putea fi folosite doar de către persoana care munceşte în gospodărie, în calitate de prestator casnic).
Tichetul de muncă o să aibă o valoare nominală de 15 lei, care o să poată fi actualizată prin hotărâre de guvern.
Tichetul de muncă va putea fi folosit numai pentru a fi schimbat în numerar la Agenţiile Teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), iar bonul de muncă va putea fi schimbat în numerar la AJOFM în cel mult 60 de zile de la data la care a fost prestată activitatea casnică.