Cât sunt de periculoase gazele lacrimogene folosite de Jandarmerie

Gazele lacrimogene folosite la protestul din Piața Victoriei conțin substanțe extrem de toxice care pot avea și efecte pe termen lung în cazul celor expuși direct.

Din ziua de 10 august, sute de persoane au acuzat stări de rău și alte simptome specifice efectelor gazelor lacrimogene care au fost pulverizate direct în fața protestatarilor, indiferent dacă au fost sau nu violenți.

Gazele lacrimogene sunt arme chimice „diluate”

Gazele lacrimogene sunt incluse în categoria armelor chimice din cauza substanțelor pe care le conțin, dar legalitatea lor depinde de cantitatea și de scopul pentru care sunt utilizate (și de către cine).

Există în jur de 15 tipuri de gaze lacrimogene, dar cel mai utilizat este CS. A fost dezvoltat și folosit pentru prima dată în Marea Britanie, în anii ‘50 și a fost testat întâi pe animale, apoi a fost introdus în arsenalul militarilor englezi voluntari.

Animalele nu resimt efectele gazului CS în aceeași măsură ca oamenii, datorită blănii care le acoperă pielea (depinde de animal), dar și a subdezvoltării anumitor funcții ale glandelor lacrimale.

CS, un gaz periculos care e legal dacă e folosit de polițiști în cantități mici

Conform Convenției de la Geneva privind Armele Chimice, semnată în 1993 și intrată în vigoare în 1996, gazul CS este interzis în domeniul militar. Cu excepția câtorva state din Africa, toate țările lumii sunt semnatarele convenției, inclusiv România (vezi aici harta țărilor semnatare).

În război, armata niciunei țări n-are voie să folosească CS sau oricare alt tip de gaz toxic. Nu înseamnă că n-au fost sau că nu continuă să fie folosite, dar în cazuri excepționale, responsabilii care au dat ordinul atacului cu astfel de arme chimice sunt trași la răspundere, adică există un cadru legal care permite asta (mai puțin Siria).

Gazul CS este, însă, legal pentru forțele de ordine din orice stat pentru că CS intră într-o cantitate (spun ei) foarte mică, neletală în compoziția gazelor lacrimogene. Acestea sunt utilizate ca arme neletale împotriva civililor în cazul revoltelor, protestelor violente și al luptelor de stradă.

Ce gaze s-au folosit în Piața Victoriei

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu spune pe pagina sa de Facebook că la protestul de vineri, 10 august, jandarmii au folosit două tipuri de gaze: CS (aerosol lacrimogen) și OC (substanță toxică iritantă).

Oamenii din Piață au fost expuși la substanțele toxice prin următoarele mijloace: aerosol ud, cu jet, cu aerosol uscat (cartuș) și grenade dispersoare.

Grenadele cu pulbere CS uscată au o rază de dispersare de aproximativ 30 de metri. Aerosolii pulverizează gaz comprimat sub formă de particule lichide până la o distanță de aproape 15 metri, în funcție de instrumentul cu care sunt lansate. La rândul lor, cartușele au un perimetru de acoperire de până la 10 metri.

Prin urmare, nu era nevoie ca Jandarmeria să se apropie atât de mult de protestatari, iar expunerea lor la substanțele toxice la o distanță mai mică sau egală cu 1 metru este extrem de toxică.

Cât de legală a fost folosirea gazelor lacrimogene de către jandarmi

Orice jandarm trebuie să studieze cu atenție Ghidul Ministerului de Interne privind intervențiile în forță ale jandarmilor, în care sunt explicate și instrucțiunile de folosire a gazelor lacrimogene.

În document scrie foarte clar că jandarmii nu au voie să pulverizeze substanțele direct în fața adversarului (cum au făcut în Piața Victoriei), iar “distanța eficientă de folosire este de maximum 3 metri, dar nu mai puțin de 1,5 – 2 metri.

Privind situația din perspectiva jandarmilor, în realitate, e greu să apreciezi aceste distanțe când te afli în mijlocul unu haos general și se pot panica și ei, chiar dacă sunt înveliți într-o armură care le lasă doar câteva zone vulnerabile. Însă modul în care acționează este cu totul altă poveste, iar lipsa unui antrenament eficient are consecințe pe care le suportă și jandarmii, dar mai ales civilii.

Ce simptome provoacă gazele lacrimogene

Reprezentanții Jandarmeriei spun că aceste substanțe sunt legale și deloc periculoase, însă au dreptate doar parțial. Gazele lacrimogene pot fi deosebit de periculoase în cazul copiilor și persoanelor cu afecțiuni respiratorii sau care au probleme cu ochii.

Gazele lacrimogene produc următoarele efecte și simptome:

  • iritarea ochilor și a căilor lacrimale
  • iritarea căilor respiratorii
  • probleme respiratorii
  • greață urmată de vomă
  • spasme în anumite cazuri
  • dureri toracice
  • dermatite, alergii, erupții cutanate (simptomele pot apărea la 12 ore după expunere sau în următoarele 7 zile)
  • arsuri ușoare ale pielii (de gradul I sau II), care se resimt la vreo 3 zile după expunere
  • mâncărimi (tot după vreo 3 zile, dacă pielea a intrat în contact cu CS-ul lichefiat)
  • tuse (se manifestă fie imediat, fie după 2 – 3 zile)
  • senzația de arsură a gâtului

Dacă ai fost expus la substanțele toxice și o să simți o înrăutățire a simptomelor de mai sus chiar și după 1 – 2 săptămâni (tuse cu urme de sânge sau vărsături cu sânge), mergi de urgență la cel mai apropiat spital.

Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni ale pielii, ochilor și căilor respiratorii sunt cei mai vulnerabili, iar la ei, efectele pot fi și pe termen lung, nu doar unul trecător, cum se apără verbal autoritățile. De asemenea, chiar dacă ți-ai acoperit nasul și gura cu o batistă sau acele măști chirurgicale, tot ai inhalate o anumită cantitate din substanțele toxice.

În concluzie, folosirea gazelor lacrimogene este legală în toate țările, atât timp cât substanțele nu au concentrație mare și sunt folosite de către Poliție și Jandarmerie. Prin urmare, s-ar putea ca niciun jandarm să nu fie tras la răspundere pentru că a folosit gaze lacrimogene. Cel mult ar putea fi acuzați că au aplicat abuziv agresiunea fizică.

De ce sunt legale, dacă sunt periculoase? Pentru că autoritățile vor să te decurajeze să întreci anumite limite impuse de către Putere. Aceste limite diferă de la o țară la alta.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI